absență |
Kong: lipsă, vid în școala budistă. |
Ah Q |
(Pronunțat ahkiu) Personaj dintr-un roman chinez recent care personifică un prost de care profită toată lumea. |
Alchimie internă |
Practică taoistă atât fiziologică, cât și spirituală care urmărește iluminarea și nemurirea, prin dezvoltarea dan-ului sau a pilulei de cinabru. |
Amitabha |
Lit. "Lumină infinită", numele celui mai popular Buddha din budismul Marelui Vehicul (Mahayana). |
Arhat |
Termen sanscrit. În chineză "luohan", ființă iluminată aparținând școlii budiste, care a ieșit din cele Trei Tărâmuri și a obținut Dreapta Realizare. |
benti |
Lit. "corp înnăscut". Semnifică corpul fizic și corpurile din alte dimensiuni. |
Bodhidharma |
Călugăr indian, fondator al școlii Zen ajuns în China în secolul al VI-lea. |
Bodhisattva |
Termen sanscrit. În chineză pusa, ființă iluminată care a atins Dreapta Realizare în școala budistă; nivelul său de realizare este mai înalt decât cel al unui Arhat și în general mai coborât decât cel al unui buddha. |
buddha |
Termen sanscrit, în chineză "fo". |
Buddha Fa |
Fofa. |
Gongneng; |
acest termen are aici sensul de puteri supranormale care provin din capacități supranaturale. Abilitățile înnăscute ale omului și care sunt dezvoltate prin cultivare. |
capacități paranormale |
Teyi gongneng; lit. "puteri speciale de gong" [aflate în stare latentă la ființa umană]. Abilități deosebite sau talente înnăscute. |
Chan |
(Pronunțat tchan) Chan sau Zen în terminologia japoneză. Una din școlile budismului care a fost introdusă în China de călugărul indian Bodhidharma și care mai târziu s-a răspândit în principal în Japonia. |
cinabru |
Dan. Tradus uneori prin pilulă de cinabru sau elixir. Concentrat de energii înalte colectate din alte dimensiuni care se materializează în general în partea de jos a abdomenului (dantian). |
Cinci Elemente |
Wuxing, lit. "cinci principii active". Deși sunt desemnate de cinci substanțe (metal, lemn, apă, foc și pământ), cele cinci principii active sunt înțelese mai degrabă într-un sens dinamic ca niște procese energetice care imprimă ritmul diferitelor cicluri ale acestui tărâm de jos. |
compasiune |
Cibei. Aceasta este mila proprie unei ființe iluminate (a se distinge de Shan, cf. explicației de mai jos). |
consacrare |
Kaiguang, lit. "deschiderea luminii". |
Copilul nemuritor |
Yuanying. Copil nemuritor provenit din cultivare. |
Corpurile Legii |
Fashen. |
cultivare |
Xiu. |
Dafa |
Lit. "Marea Lege" [a universului]. |
dantian |
Lit. "câmp de dan"; desemnează regiunea abdominală situată sub ombilic. |
De |
Virtute. |
deviere |
Zouhuo rumo. Lit. "focul izbucnește și se intră într-o stare demonică", semnifică în general pierderea rațiunii și devierea într-o cale demonică. În engleză a fost tradus prin demență provenită din cultivare sau psihoză de qigong, tulburări mentale legate de cultivare. |
eliberarea gong-ului |
Kaigong, lit. "deschiderea gong-ului", iluminarea completă. |
Fa |
Lege, principiu. |
Falun |
Roata Legii. |
Falun Dafa |
Lit. "Marea Lege a Roții Legii". |
Fructul Drept |
În școala budistă, atingerea Dreptei Realizări semnifică "a ieși din cele șase căi ale reîncarnării" și a obține Dreapta realizare iluminarea în afara celor Trei Tărâmuri conform nivelului Realizării (poziției fructului). |
Gong |
1) Energie de nivel înalt. Comparată cu qi-ul, este o formă superioară de energie. 2) Metodă (practică).
|
guanding |
Turnarea energiei prin creștetul capului. |
Guanyin |
Bodhisattva (în sanscrită Avalokiteswara). |
Han |
Etnie majoritară în China. |
inimă |
Xin, tradus și prin minte. În funcție de context, poate lua de asemenea următoarele sensuri: minte-inimă, determinare-intenție, atașament. |
kalpa |
Termen sanscrit. În chineză "jie". Eră cosmică (eon) extrem de lungă (mai multe sute de milioane de ani), care conform cosmologiei budiste se întinde de la crearea unui univers la crearea următorului după distrugerea primului, fiind ultima etapă a universului. |
karma |
Yeli. Ințeleasă în sens negativ ca materie neagră acumulată într-o altă dimensiune rezultată din faptele rele. Numită karma rea în budism. |
Lao-Tse |
Sau Laotzi: presupus fondator al școlii taoiste (secolul al VI-lea î.Hr.) și autor al lui Tao te King (Dao De Jing), "Cartea Căii și a Virtuții". |
li |
unitate de măsură chineză echivalentă cu 500 m. |
mesaje |
Xinxi. Se referă la anumite forme intangibile de energie, de influențe și de informații care se pot transmite și care se acumulează în corpul persoanei. |
mudra |
Termen sanscrit. Gesturi și posturi simbolice ale mâinilor folosite în școala budistă. |
nirvana |
Termen sanscrit care semnifică "abandonarea lumii fără a lua cu sine acest corp de carne"; stare de pace în care ești eliberat de suferință și de cele șase căi ale reîncarnării. |
Nivelul Realizării |
Guowei, lit. "poziția Fructului"/nivelul Realizării, în școala budistă nivelul Desăvârșirii, realizării spirituale. |
niwan |
(Palatul niwan) Termen taoist care desemnează glanda pineală. |
non-acțiune |
Wuwei, a nu acționa, a nu interveni, fără intenție. |
oameni obișnuiți |
Expresie fără caracter peiorativ care desemnează persoanele care nu sunt angajate într-o cale spirituală, pe o cale de cultivare. |
ochi celest |
Tianmu. |
om adevărat |
Zhenren: în școala taoistă, iluminat și desăvârșit în Tao, om care a ajuns la rangul de Nemuritor. |
ortodox |
A se citi drept. De exemplu căi de cultivare ortodoxe se pot citi ca fiind căi de cultivare drepte. Acest termen, în contextul acestei cărți, nu este un termen religios sau bisericesc. |
posedare |
Futi (fu: a se atașa; ti: corp) Animal sau spirit malefic aflat în alte dimensiuni care posedă un corp uman; futi semnifică de asemenea faptul de a fi posedat. |
puteri divine |
Shentong. Puteri spirituale, capacități extraordinare (precum cele ale unui Buddha). Poate avea de asemenea sensul de puteri magice sau abilități miraculoase. |
qi |
(Pronunțat tci) În concepția chineză, qi-ul este o substanță-energie care ia, se spune, mai multe forme pozitive sau negative în corp și în natură. Se traduce de obicei prin energie (suflu vital) sau uneori prin esență; în comparație cu gong-ul, qi-ul este o formă inferioară de energie. |
qigong |
Lit. "exersarea qi-ului", nume generic al practicilor tradiționale chineze care cultivă energia vitală (qi), prin extindere poate avea de asemenea sensul de cale spirituală. |
Ren |
(Pronunțat jen) Toleranță, anduranță, răbdare. |
Sakyamuni |
Buddha istoric Gauatma Siddhartha, fondator al budismului (563-483 î.H.) |
Shan |
(Pronunțat șan) Bunăvoință, bunătate, compasiune. |
spirit originar |
Yuanshen: adevăratul spirit al unei persoane. |
sutre |
Scrieri budiste; altfel spus, toate textele privite ca fiind chiar cuvintele lui Buddha Sakyamuni. |
svastika |
În sanscrită lit. "roată de lumină". Acest simbol datând de peste 2 500 de ani a fost redescoperit în numeroase civilizații antice (Grecia, India, China, America precolumbiană). În chineză wanzi. |
șapte emoții |
Bucurie, mânie, tristețe, frică, iubire, ură, dorință. Mai general, desemnează ansamblul emoțiilor/sentimentelor umane. |
șase căi ale reîncarnării |
În chineză lunhui, termen budist. Se traduce de asemenea prin: ciclul samsara. |
șase dorințe |
Dorințe induse de auz, văz, gust, miros, senzualitate și impulsul vieții sau morții. Mai general, desemnează ansamblul dorințelor umane. |
școala budistă |
Fojia. Denumire generică. Lit. "comunitate, clanul lui Buddha". Unul din cele două sisteme majore de cultivare care cuprinde, printre numeroase alte căi de cultivare sau școli, învățăturile lui Sakyamuni. |
școala taoistă (Tao) |
Taojia. Apelativ generic. Lit. "comunitate, clanul lui Tao". Unul din cele două sisteme majore de cultivare care include diferite căi sau școli taoiste. |
taiji |
(Pronunțat taici) Lit. "culme supremă". Simbol al yin și yang din școala taoistă. |
Tang (dinastia) |
Una din perioadele cele mai prospere din istoria Chinei (618-907). |
tantrism |
Cale ezoterică sau școală secretă în școala budistă. |
Tao |
Sau Dao. Lit. "cale". Termen al școlii taoiste care desemnează adevărul și realitatea ultimă, Calea naturii (xing) și a universului. Fără majusculă, desemnează de asemenea o ființă iluminată în Tao. |
Tathagata |
Termen sanscrit. Lit. "acela care a venit astfel". În chineză "rulai". Epitet cu care sunt calificați anumiți buddha. |
Trei Tărâmuri |
Cerul, Pământul și Lumea subpământeană; Lumea de aici de jos. |
Ușa neobișnuită |
Qimen gongfa, lit. "practicile Ușii neobișnuite" (școala Qimen) |
vid Wu: |
"nu, a nu, nu există", exprimă non-existența, non-manifestarea în școala taoistă. |
xinxing |
Lit. "xin: inimă-minte; xing: natură profundă". Aceasta este ființa profundă a unei persoane; prin extindere, calitatea sa de ființă și calitățile sale morale. |
xiulian |
Cultivare și practică (a cultiva și a practica). Xiu: a cultiva, a se cultiva spiritual. Lian: în această formulă este o ideogramă care are sensul de a practica, a cultiva sau a tempera (gong-ul). Mai există un alt Lian scris diferit al cărui sens este de a face exercițiile, de a exersa. |
yin și yang |
Conform școlii taoiste, tot ceea ce există în univers este rezultatul interacțiunii a două forțe, a două extreme (la origine întunericul și lumina), numite yin și yang. De exemplu: feminin (yin) – masculin (yang). Această polaritate dinamică formată din afinități, din unitate, din conflicte și din alternanțe creează mișcarea, generează toate ființele și toate fenomenele. |
Zhen |
(Pronunțat djen) Adevăr, sinceritate. |
Zhen-Shan-Ren |
Natura supremă, natura cea mai fundamentală a universului. |