Li Hongzhi, 21 iulie 2003, Washington DC
Toți studenții prezenți sunt implicați în creația de arte frumoase și toți au abilități profesionale. Voi vorbi pur și simplu despre ceea ce îmi trece prin minte și voi vorbi doar din punctul de vedere al principiilor Fa. Artele frumoase sunt de importanță fundamentală pentru omenire. Ca și alte forme ale culturii umane, pot avea un rol de ghidare în ceea ce privește conceptele persoanelor în interiorul societății umane, influențându-le valorile estetice. Concepte cum ar fi: "ce este estetic?" și "care este criteriul potrivit de frumusețe" sunt strâns legate de fundația și principiile moralei umane. Când oamenii consideră estetice lucrurile inestetice, atunci valorile morale umane sunt pierdute.
Valorile umane sunt supuse schimbărilor în diferite perioade de timp. Moralitatea umană în sine influențează artele umane, în timp ce artele la rândul lor influențează omenirea. Ați remarcat cu toții că multe lucruri în artele contemporane au fost născocite de mentalitatea modernă, iar omenirea de astăzi a depășit cu mult granițele morale și standardele pe care oamenii ar trebui să le aibă. Astfel, așa numitele arte care au rezultat nu mai fac parte din cultura umană, deoarece nu au fost create cu raționalitate și luciditate mentală și nu pot fi considerate cu adevărat lucruri frumoase ale omenirii create de gândurile corecte ale oamenilor, de gânduri bune și de o înțelegere corectă a frumuseții artistice. Prin asta artele degenerează. Deci în ceea ce privește arta contemporană, vorbind în mod strict, în mod absolut, nu mai este umană. Deseori văd că unele piese de așa-zisă artă modernă, unele dintre ele chiar destul de renumite, sunt toate în realitate produse de natura demonică. Nu numai aceste opere sunt de natură demonică, dar și multe persoane, în căutarea inspirației în timp ce pictează, în realitate imită comportamentul fantomelor. Dacă aceasta continuă mult timp, starea minții lor devine în mod inevitabil întunecată și bizară. Artiștii profesioniști știu că starea minții unei persoane, în timp ce face aceste lucruri, este aceea de a satisface partea rea a naturii umane și de a căuta în mod deliberat răspunsuri psihologice imorale. Deci, acele lucruri așa numite artă modernă în general nu sunt prea bune, deoarece nu numai că sunt periculoase pentru pictori, dar în plus produce daune psihologice celor care le privesc, de asemenea vătămând grav valorile morale ale persoanelor.
Dar discipolii Dafa nu se pot desprinde de acest ambient social al persoanelor obișnuite, în timp ce își cultivă și își trăiesc viața. Și voi sunteți prinși în curentul noțiunilor oamenilor moderni și sunteți influențați de acest mediu. Mulți discipoli Dafa chiar au studiat sau au fost implicați în mediul artelor moderne înainte de a cunoaște Dafa. Desigur, cred că fie că sunteți implicați în artele moderne, fie în artele tradiționale autentice pe care ființele umane ar trebui să le practice, tehnicile de bază pe care le-ați învățat în trecut ar trebui să fie aceleași. De aceea, discipolii Dafa trebuie să înțeleagă clar care sunt artele pe care ființele umane ar trebui să le aibă. În acest mod, veți putea să urmați standardele artistice pure și autentice ale ființelor umane și veți fi capabili să creați opere bune.
De ce avem această întâlnire astăzi? Vă voi spune că tot ceea ce discipolii Dafa fac în această perioadă istorică este de maximă importanță. Vorbeam despre asta ieri. Am spus că tot ceea ce fac discipolii Dafa va fi luat ca punct de referință de societatea umană într-un viitor nu prea îndepărtat. În acest moment, în timpul perioadei de rectificare a Fa, fiecare lucru în lume se rotește în jurul Dafa — asta este cert — deoarece cele Trei Tărâmuri au fost create pentru rectificarea Fa. De ce discut astăzi cu voi aceste subiecte? Deoarece discipolii Dafa dotați cu capacități artistice au abilități și au energie. Dacă lucrurile pe care voi le faceți nu sunt drepte, sau nu sunt destul de corecte, voi veți întări elementele negative care va influența ulterior, chiar mai mult, societatea umană. În cultivare, voi ar trebui să vă corectați pe voi înșivă, eliminând prin cultivare tot ceea ce nu este bun. Trebuie să fiți persoane bune oriunde vă aflați. Deci în munca voastră artistică voi ar trebui să fiți de asemenea o persoană bună, și în operele voastre de artă ar trebui să exprimați frumusețe, ceea ce este drept, ceea ce este puritate, ceea ce este bunătate, și ceea ce este luminos și pozitiv.
În timp ce moralitatea societății umane a decăzut până în acest punct, gândirea omenirii a trecut prin schimbări corespunzătoare. Deci, din ce moment ce oamenii s-au schimbat și au evoluat până în acest punct, nu este posibil să se întoarcă înapoi singuri. Niciun individ, nicio metodă sau teorie nu poate să readucă persoanele unde erau — doar Dafa poate. Voi m-ați urmat pentru a salva ființe simțitoare. Și înțelesul salvării ființelor simțitoare de către noi include de asemenea cum salvăm moralitatea umană și cum vor fi în viitor persoanele salvate, cum vor trăi și în ce condiții vor trăi. Cu alte cuvinte, discipolii Dafa nu salvează doar ființe simțitoare, ci în plus ei de asemenea creează o cale adevărată pentru existența ființelor umane. Toate acestea sunt lucruri pe care discipolii Dafa le fac în validarea Fa.
Am spus că cele Trei Tărâmuri vor exista pentru totdeauna. Și cum vor exista? De asta mă voi ocupa în timpul rectificării Fa în lumea umană. Dar și tot ceea ce discipolii Dafa fac astăzi este de maximă importanță, și în plus creează și constituie un fundament pentru omenirea viitoare și cultura viitoare. Tot ceea ce este al omenirii contemporane este confuz. Rar mai există vreunul din lucrurile drepte și tradiționale pe care ființa umană ar trebui să le aibă; nu mai este nimic care să fie pur și drept. Din fericire, încă sunt prezente unele tradiții culturale care au fost lăsate de la oamenii din antichitate, și acestea nu au fost complet distruse — în special în domeniul artelor frumoase, unde predarea unor tehnici fundamentale a fost transmisă astfel încât în momentul în care omenirea se va întoarce în Tărâmul Uman, cei care studiază artele frumoase să poată înțelege unele dintre aspectele cele mai fundamentale. Deci, cum ar trebui să fie utilizate aceste învățături de bază pentru a face astfel încât lumea să se poată îmbarca pe o cale umană autentică? Cum puteți crea lucruri bune? Eu consider că, cu acele tehnici de bază ca fundament, adăugând adevărata bunătate, dreptate și frumusețe pură pe care discipolii Dafa au ajuns să o înțeleagă în cultivarea lor, [voi] veți putea prezenta lucruri bune.
Dat fiind că sunt la acest subiect, mi-ar plăcea să vorbesc despre cum a evoluat omenirea și despre procesul de dezvoltare a artelor omenirii pe care l-am observat.
Artele omenirii provenite, fie din culturile orientale, fie din cele occidentale, parcurg ambele un proces de formare, stagnare și degenerare. Artele orientale și occidentale au parcurs două trasee diferite. Asta pentru a o spune în termeni umani. De fapt, ambele sunt manifestări concrete ale aspectelor artistice ale ființelor la nivelul cel mai coborât din două sisteme cosmice mari diferite, adică, ale ființelor umane. Cu alte cuvinte, este vorba de manifestări ale lucrurilor în acele sisteme cosmice la nivelul cel mai coborât — acest loc uman. În realitate, există multe, extraordinar de multe sisteme cosmice diferite în cosmos. Există într-un număr enorm și sunt toate corpuri cosmice independente și imense. Structura unică și proprie a fiecărui firmament colosal se manifestă cu un stil diferit și într-un mod diferit. Cu cuvinte umane, asta semnifică faptul că au caracteristici artistice diferite. Fiecare corp cosmic gigantic are diferite adevăruri la care s-a iluminat într-un mod drept, la Zhen-Shan-Ren, adevărurile fundamentale ale Fa. Drept rezultat, diversele sisteme de corpuri cosmice au toate propriile lor caracteristici unice, care se manifestă în mod concret în structura paradisului și pământului lor, în modul în care sunt mediile lor, în formele ființelor lor, în podoabele ființelor lor, în stilurile lor arhitecturale, în formele în care se manifestă animalele și plantele lor etc. Au toate modalitățile lor proprii, specifice, corecte, de a exprima frumusețea, prietenia, grația sau recunoștința etc. Dintre toate creațiile sistemelor cosmice, au fost trimise în acest loc uman modalitățile de expresie ale ființelor de nivel coborât ce aparțin în principal celor două sisteme, care includ artele orientale și artele occidentale. Dar în corpul cosmic colosal de gigantic nu există doar aceste două sisteme. Ceea ce spun eu este că au fost trimise în acest loc uman doar aceste două tipuri.
Referitor la aceste două sisteme artistice ale omenirii, atât cel oriental cât și cel occidental, ambele au traversat un proces de moștenire în propriile lor culturi etnice timp de mai multe mii de ani. Dar stilurile acestor două tipuri de artă sunt foarte diferite. Sunt diferite în ceea ce privește tehnicile și abordările lor, în modalitățile lor expresive, în senzațiile pe care le produc și în efectele vizuale pe care le generează. Încă de la începutul procesului lor de moștenire, artele chineze se bazau pe o cultură semi-divină. Cu alte cuvinte, jumătate din importanță nu era dată suprafeței umane, ci spiritului subiectului, farmecului și semnificațiilor interioare. Din acest motiv, manifestările tuturor aspectelor culturii sale prezintă această caracteristică, în special în artele frumoase, unde nu se acordă prea multă importanță detaliilor de suprafață ci exprimării ideilor sau înțelesului lor și semnificațiilor sale profunde. Chiar și artele occidentale au fost transmise oamenilor de către divinități dar ele pun accentul pe cultura superficială a ființelor umane, punând accent pe tehnici de execuție magnifice, perfecte, rafinate și o artă realistă și superlativă. Accentul este pus pe demonstrarea tehnicilor la nivelul dimensiunii umane de suprafață. Deci în operele lor de arte frumoase, suprafața obiectelor este exprimată într-un mod foarte rafinat și cu multă acuratețe. Așa că stilurile artistice ale occidentului și cele ale Chinei urmează două căi diferite. În procesul lor de evoluție, artele occidentului au fost moștenite de la civilizația precedentă. În realitate, artele occidentale au menținut o metodă de predare sistematică chiar și în timpul ultimilor câteva civilizații. Avea școli, teorii și pregătire sistematică. Au urmat întotdeauna această cale. Pe de altă parte, ca o continuitate a artelor orientale, ele au fost mereu transmise ca parte a culturii populare și răspândite printre literați, artizani și persoane în căutarea Căii. Nu există: teorii sistematice, școli și pregătire sistematică. Modul în care operele sunt executate este bazat pe de-a întregul pe experiențe individuale, în special în ce privește sculptura. Ca efect al prerogativelor culturale ale poporului chinez, în spatele expresiilor din desene, picturi, sculpturi, este în esență caracteristica culturală a poporului chinez care lucrează, exprimând în mod inconștient ideile și sentimentele. Deci, dacă le observați sub acest aspect, diferențele de abordare în exprimarea lucrurilor sunt destul de semnificative. Privind din perspectiva celei mai externe suprafețe a ființelor umane, metodele artistice occidentale sunt foarte rafinate și cer o cunoștință atentă a raportului dintre lumină și întuneric, structuri și perspectivă vizuală. Mai ales când vine vorba de structura corpului uman, o exprimă cu mare acuratețe. În artele frumoase chineze antice, în schimb, dat fiind faptul că nu existau teorii sistematice sau studii profesionale, reprezentarea structurii celei mai externe suprafețe a lucrurilor este lipsită de acuratețe.
Drumul artelor este mereu acela de trecere de la perioada lor inițială la apogeu, pentru ca după aceea să decadă din nou. Toate culturile omenirii urmează acest curs. Tot ceea ce privește omenirea este cuprins între formare — stagnare — degenerare — distrugere, și asta face parte din natura vechiului cosmos. Drept pentru care, de fiecare dată când valorile umane nu mai sunt suficient de bune, când nimic nu mai este suficient de bun, trebuie să reînceapă din nou: este catastrofal pentru omenire, fiecare lucru moare și apoi din nou reîncepe totul, își atinge apogeul, pentru ca după aceea să decadă din nou. Ciclul se repetă.
Pentru faptul că artele frumoase chineze antice nu aveau studii sistematice sau de specialitate, ele nu erau în măsură să folosească bine perspectiva vizuală pentru a reprezenta corpul uman și obiectele. După sfârșitul dinastiei Qing, mulți care practicau artele frumoase învățaseră tehnicile de bază ale metodelor occidentale ale artelor frumoase, și lucrările lor în reprezentarea formelor de la suprafața externă au devenit îngrijite. Produseseră unele opere de acest tip. Dar apropiindu-se de vremurile actuale, în special în ultimii 20 de ani, China a fost influențată de gândul modern, și operele s-au depreciat treptat. Conceptele se schimbă în funcție de cum se schimbă gândul persoanelor. Dacă gândurile drepte ale unei persoane nu preiau controlul și ea se bazează complet pe gândurile și senzațiile suprafeței sale umane în loc să se bazeze pe gândurile sale adevărate, fără să se gândească cu adevărat la lucruri cu o minte lucidă, de unul singur, atunci va fi ca și cum nu ar mai avea suflet. Conștiința umană se formează după naștere la suprafața umană, și se manifestă numai ca o reacție subconștientă la lucruri. Conștiința este instabilă, se poate schimba în orice moment, și se schimbă în funcție de variațiile condițiilor externe și de situația în general a societății. Dacă cineva se bazează complet pe aceste lucruri, nu dezvoltă gânduri proprii. În plus, gândurile lui nu sunt sistematice, sunt dezordonate, nu are gânduri drepte, și este lipsit de un sine autentic. Lucrurile care au fost create sub influența acestui tip de conștiință sunt așa-zisele "arte moderne" sau "lucrări contemporane de arte frumoase". Faza inițială de creștere a popularității lor a fost prima apariție a acelor lucruri impresioniste și abstracte în occident. Dacă observați cu calm aceste lucruri, vă dați seama cu siguranță că ele sunt produse când gândurile autentice ale persoanelor sunt absente și oamenii sunt sub influența noțiunilor lor umane de suprafață. Ele sunt haotice, fără structură, neregulate și incomplete. Cine știe ce exprimă [ele]!? Nu comunică celor care le privesc niciun sens al frumuseții și sunt ghidate pur și simplu de gândurile umane de suprafață. Operele pe care le-au creat aveau un nas strâmb, doar jumătate de față și un picior care ieșea afară din coloana vertebrală a unui corp. Chiar de la început, acele lucruri au fost rezultatul renunțării de către persoane la propriile gânduri și la gândurile drepte, și [au fost rezultatul] membrelor și corpurilor controlate de noțiunile formate după naștere. Doar când o persoană își abandonează conștiința sa principală și permite noțiunilor umane de suprafață să rătăcească fără frână, poate ea produce aceste lucruri. Apariția acelor lucruri aproape că au distrus artele occidentale, care constituiau artele cele mai complete și mai perfecte ale întregii omeniri. În timpul perioadei actuale, această influență a atins China.
Și acesta era doar stadiul inițial al artelor moderne. Când toate valorile morale umane ale societății degenerează treptat, noțiunile umane nu se păstrează și alunecă în jos împreună cu ele. Acele lucruri impresioniste sau abstracte de atunci nu țineau cont de perspectiva vizuală corectă, de trecerea de la lumină la întuneric și de acuratețea structurii. Din ce în ce mai mult urmăreau așa-zisele "senzații personale" și luau greșit acel tip de indulgență irațională drept eliberarea naturii lor umane. Ceea ce făceau cu adevărat era reprimarea naturii lor adevărate și făceau pe placul gândirii post natale care nu conține adevăratul sine. Aruncau culori intense și se abandonau complet unui tip de senzație din noțiunile lor, care nu conțineau gânduri lucide și raționale. Totuși, într-o persoană, noțiunile se formează după naștere. Nu reprezintă gândurile lui autentice și sunt discontinue, nu sunt structurate și nu sunt sistematice. De aceea, și lucrurile pe care le născoceau aveau aceste caracteristici și arătau complet disproporționate sau neechilibrate vizual. În perioada ce a urmat, dat fiind faptul că conceptele morale umane au alunecat în jos din ce în ce mai mult, atinseseră un grad de conștiință chiar mai coborât. Acel tip de conștiință joasă nu mai constă doar în noțiuni umane. Când gândurile adevărate ale persoanelor și sinele lor adevărat abandonează controlul suprafeței persoanei, ființe străine profită de ocazie și se strecoară înăuntru. În acel moment, o conștiință străină are deja controlul asupra minții umane. Și acesta este motivul pentru care au apărut expresii artistice chiar mai posomorâte și mai întunecate — chiar și lumina era mohorâtă — ceea ce reflectau din plin starea mentală a unei naturi umane deprimate și decăzute. Alunecând încă și mai jos, au ajuns chiar să fie împinși de dorința pentru faimă și interes în societate și urmăreau un abandon total al sinelui, și în acel moment chiar și noțiunile formate după naștere au fost abandonate. În acel caz, învelișul extern fără adevăratul sine al persoanei, a sfârșit prin a fi controlat sută la sută de o conștiință străină. Și în cele mai multe cazuri, conștiința străină a fost o ființă provenită din iad, majoritatea fiind stafii și spirite. Aceasta este o schimbare cosmică în momentul în care valorile morale ale omenirii sunt degenerate. Când un pictor este controlat de o ființă de natură yin, ceea ce pictează pare a fi o reprezentare a infernului și a lucrurilor ce aparțin iadului. În multe picturi, se poate observa dintr-o privire că ele reprezintă lumile fantomelor — sunt închise, posomorâte, întunecate, acele așa-zise figuri umane pe care le pictează sunt toate ca spirite ale fantomelor; pământul de acolo este al iadului și cerul este al iadului. De ce le place oamenilor această senzație? Nu este deoarece oamenii nu mai au gânduri drepte? Nu caută poate întunericul? Nu este pentru că valorile morale ale omenirii au degenerat grav? Și asta se întâmplă când oamenii merg către o dimensiune chiar mai coborâtă decât cea umană. Dat fiind faptul că valorile morale umane continuă să alunece în jos, în prezent, artele devin manifestări reale și concrete ale naturii demonice a omenirii. Artele au devenit o defăimare a artelor sacre, au devenit întru-totul un instrument pentru eliberarea naturii demonice și ceea ce reprezintă și exprimă sunt demoni, fantome și monștri. Artiștii înșiși admit faptul că acele lucruri sunt toate gunoi, dar conform așa-ziselor tendințe artistice, sunt considerate ca cele mai prețioase. Cum poate gunoiul să fie considerat lucrul cel mai bun? Conceptele oamenilor sunt date peste cap, deci ei cred că mizeria este [lucrul] cel mai bun.
Aceasta este istoria artelor frumoase ale omenirii — tocmai am descris dezvoltarea lor generală. Acum voi continua discuția luând ca punct de plecare artele occidentale. Știți de ce în timpul celui de-al doilea război mondial francezii fuseseră puși în situația de a capitula? Nu aveau oare francezii capacitatea de a se lupta? Nu apăruseră oare eroi de importanța lui Napoleon și a lui Louis (Ludovic) al XIV-lea în trecut, în acea națiune? Nu avusese oare acea națiune o istorie glorioasă? Războaiele omenirii sunt în realitate controlate de divinități și apar din anumite motive. Nu este că se petrec în funcție de ceea ce vor ființele umane. Franța nu a fost implicată direct în cel de-al doilea război mondial pentru că scopul divinităților era de a păstra unicele opere artistice ale acestei civilizații umane care se aflau în Franța. Ele sunt de asemenea cele mai glorioase, cele de care omenirea poate să fie cea mai mândră și care constituie cu adevărat lucrările de artă cele mai integre, tradiționale și perfecte în acest ciclu de civilizație umană. Dacă s-ar fi declanșat lupte acolo, operele de artă păstrate la Louvre și Versailles ar fi fost distruse și chiar și arta prezentă pe străzile Parisului ar fi fost distrusă. Zeii voiau să lase acele puține mici lucruri moștenire pentru omenire și scopul era ca în viitor ființele umane să poate să fie încă în măsură să le folosească ca și punct de referință și să descopere din nou arta autentică a ființelor umane. În plus, discipolii Dafa ar fi fost de asemenea în stare să găsească drumul lor de întoarcere bazat pe competențele tehnice fundamentale ale acelor opere de artă tradiționale și integre.
În artele occidentale, în cursul numeroaselor civilizații din trecut, lumea s-a maturizat prin intermediul învățăturilor sistematice și s-a întors pe drumul civilizației precedente. Dar după ce o civilizație precedentă este distrusă, există o perioadă de timp în care capacitățile artistice fundamentale nu sunt mature. Puteți observa această evoluție în operele artelor frumoase occidentale urmărind, să zicem, operele precedente Renașterii, operele din timpul Renașterii, cele de după Renaștere, precum și cele din timpurile moderne. Înainte de Renaștere, vorbind în general, abilitățile artistice ale lucrărilor erau destul de imature. Din compoziția lor, structură, proporții și culori etc., puteți observa că erau imature. Fie că era vorba de picturi, desene sau sculpturi, erau toate imature. Dar apoi, oamenii au scos la iveală anumite lucruri ale civilizației precedente prin dezgroparea artifactelor în occident. Unele erau sculpturi reprezentând divinități și existau încă și altele provenite din civilizația antică greacă precedentă. Toate erau opere mature și perfecte. Datorită faptului că fundamentele acestor civilizații antice erau acolo, artele Occidentale s-au maturizat din nou rapid. Deoarece acele lucruri din trecut au fost acolo pentru ei, pentru a învăța din ele și să își compare lucrările cu ele, ei s-au maturizat foarte rapid. După perioada Renașterii, apariția lui Leonardo da Vinci și a altor artiști a fost dorită de divinități pentru ca ei să ghideze ființele umane să atingă maturitatea artistică și să arate oamenilor cum să își facă lucrările lor artistice. Pentru acest motiv lucrările lor avuseseră la acea vreme un mare impact asupra omenirii. Dar artele moderne din vremurile recente au fost pregătite de alte tipuri de divinități — și anume, grupul vechilor forțe care încearcă să manipuleze rectificarea Fa astăzi. Din ce motiv a apărut Van Gogh? De ce a apărut Picasso? A fost de asemenea aranjat ca acești oameni să apară, iar ei au venit aici pentru a exercita un rol negativ, și scopul era acela de a face să degenereze fiecare lucru în cultura omenirii, în timp ce valorile morale umane cădeau mereu în jos. Astfel aceste două personaje veniseră pentru a distruge arta omenirii, scopul era de a corupe artele omenirii — veniseră cu certitudine să ruineze cultura umană. Artele omenirii au fost reduse la stadiul demonic de astăzi tocmai din cauza bazelor pe care le puseseră atunci pentru așa-zisul "Modernism".
Când arta tradițională occidentală a fost atacată, de așa-zisul Impresionism, aceasta a fost atunci când a apărut și fotografia. În dezbaterile ce au urmat, argumentarea cea mai tipică folosită de așa-zișii Impresioniști era "Indiferent cât de precis pictezi, poate fi mai exactă decât o fotografie?" Așa că au criticat pictarea obiectelor pentru a fi reprezentate așa cum sunt ele, pictarea într-un mod realist, și pictarea lor într-o manieră tradițională și dreaptă. De fapt, arta tradițională constituie pentru oameni o căutare superioară a perfecțiunii și tărâmul său este nelimitat. Tărâmul artei tradiționale este foarte amplu, pentru că o operă de artă finalizată nu este numai realistă, de fapt oglindește și experiențele de viață ale artistului și caracterul său. Lucrurile cu care artistul a intrat în contact în viață — cunoștințele și competențele în diferite domenii de cunoaștere acumulate de el — toate acestea sunt reflectate în operele lui de artă. De aceea, fiecare persoană va exprima în mod diferit executarea artistică, a aceluiași obiect, fie că este vorba de folosirea culorii, de interpretarea expresiei, sau de gradul de stăpânire a tehnicii. Experiențele de viață ale fiecăruia sunt diferite și trăsăturile de personalitate ale artiștilor sunt diferite, și aceasta va aduce diferențe în operele lor artistice. În plus, ceea ce pot reprezenta este o lume diversă, ființe la niveluri încă mai înalte, și chiar manifestarea splendidă a divinităților și a lumilor divinităților. Deci este un drum lat, nemărginit și luminos. De obicei artiștii care sunt buni în pictură și sculptură, deoarece mare parte din gândurile lor sunt concentrate pe arta lor, majoritatea lor nu sunt foarte dibaci în cuvinte. În timp ce cei care nu sunt buni în pictură și sculptură sunt buni să vorbească. Prin promovarea agresivă a punctului lor de vedere cu raționamente strâmbe, acei oameni într-adevăr au dărâmat arta tradițională cu argumentul fotografiei. Din acest motiv, treptat situația s-a dezvoltat până în punctul în care este azi. Bineînțeles, pentru ca cineva să dărâme arta tradițională în acea perioadă, acest lucru nu putea fi făcut de cineva care nu înțelegea deloc artele frumoase sau cineva care era incompetent în artele frumoase. De aceia acei puțini reprezentanți ai Modernismului, au fost predestinați ca în acel moment să își însușească mai întâi, în copilărie, noțiunile de bază pentru a putea înșela apoi oameni lumii chiar mai bine.
Datorită dezbaterilor drept contra rău ce au avut loc la începuturi între Academie și impresioniști și abstracționiști, datorită prăbușirii valorilor morale și datorită conceptelor care au dus la condamnarea artelor autentice sacre ale omenirii, și pentru că artiștii tradiționali trebuiau să își asigure o mică nișă de supraviețuire, acum oamenii numesc arta tradițională "Realism". În trecut nu exista această expresie. Motivul pentru care divinitățile au transmis artele ființelor umane, a fost pentru a le îngădui să exprime bunătatea și frumusețea pe care omenirea le menține, și asta a influențat pozitiv valorile sale morale. Datorită degenerării valorilor morale ale omenirii, artele umane tradiționale și drepte au fost în schimb excluse din aulele instituțiilor academice oficiale de către tendința migrării către natura demonică. Deci din motive de supraviețuire, arta tradițională a devenit Realism, și în acest fel s-a format "Realismul".
Acum toate lucrurile umane merg astfel într-o direcție opusă — ați observat? Aceia care nu știu să formeze o voce adecvată, aceia care nu cunosc teoria muzicală și cei care nu au pregătiri de bază pentru dans au devenit staruri în domeniul muzicii și dansului, totuși adevărații artiști nu pot câștiga nici cât pentru a trăi. Chiar și acei coafori care știu să își facă treaba bine au fost alungați și constrânși să își exercite meseria pe stradă, în timp ce aceia care nu sunt capabili să taie părul lucrează în saloane excentrice. Fiecare lucru al omenirii cade și alunecă în jos în direcția opusă și totul degenerează în acest mod. Ceea ce căutau acei așa-ziși Moderniști era acel tip de "percepții individuale". Ulterior și-au pierdut autocontrolul și acum își cedează propriile corpuri ca să fie controlate de stafii — cum ar putea să producă ei ceva bun? Ei etalează așa-zisa lucrare modernistă și o arată oamenilor: "Ah, priviți! Ce tablou bun!" Dacă nu ar fi spus astfel, nimeni nu și-ar fi dat seama de ce este bun, așa cum a spus el. Cu toate acestea lucrurile bune despre care vorbește sunt de natură demonică și conțin atâta superficialitate privind arta, încât devin ridicole. Dacă gândul vostru nu îl urmează în acea natură a sa demonică, nu ați fi în măsură să vedeți ce sunt acele așa-zise lucruri bune de care vorbește. În realitate, acele lucruri sunt toate gunoaie care fac rău oamenilor.
Cu siguranță, este multă lume care pur și simplu acceptă această tendință, și marea parte a publicului în general nu înțelege lucrurile Modernismului. Dacă voi spuneți că totul este un gunoi, atunci acei oameni care fac acele lucruri vor spune că, cu cât este mai asemănătoare gunoiului, cu atât este mai bine. Ați auzit toți vorbindu-se de așa-zisul artist în China care mănâncă carne de copii morți — nu am auzit știri despre asta cu ceva timp în urmă? Este căutarea naturii demonice care a adus lucrurile până în acest punct. Nu ar fi înspăimântător dacă toate aceste lucruri ar continua să se extindă? Dacă artele omenirii urmează această direcție, poți să îți imaginezi ce vor deveni ei în viitor.
În ceea ce urmează voi vorbi puțin despre ce ar trebui să exprime artele umane. Scopul lor este acela de a reprezenta ființele umane înseși? Sau acela de a picta peisaje? Sau mai degrabă acela de a picta divinități? Sau fantome? Ar trebui să știți că artele autentice ale omenirii și-au făcut prima apariție în templele zeilor. Un alt motiv pentru care divinitățile au transmis acest aspect către ființele umane a fost pentru a permite oamenilor să vadă cât de magnifici sunt zeii și să creadă în faptul că binele și răul își vor primi retribuția corectă — răufăcătorii vor fi pedepsiți, persoanele bune vor fi răsplătite și cultivatorii vor urca la cer. Toate artele occidentale și-au făcut apariția în biserici. În Orient, în primele perioade, aproape toate statuile reprezentau Zei și cele mai antice și timpurii picturi care au fost transmise în China reprezentau toate Zei. Este o limită pentru ființele umane de a picta divinitățile? Nu, nu există. Imensul cosmos și tot ceea ce este conținut în vastul univers cosmic..., când ființa umană are sincer încredere în divinități și vrea sincer să înfățișeze divinitățile, atunci ele vor dezvălui lucruri ființelor umane. Este cel mai perfect, cel mai sacru, cel mai tânjit și cel mai minunat loc de odihnă pentru ființele umane. Deci ceea ce operele de artă pot exprima este nelimitat.
După cum știți, când lumea înfățișează divinitățile trebuie să se folosească de persoane drept model. Aceasta nu este o problemă, pentru că oamenii au fost creați de divinități conform imaginii lor. Nu este o problemă folosirea oamenilor pentru a practica propriile aptitudini de bază. Nu înseamnă că oamenii nu pot reproduce chipul altor persoane — a face asta este în regulă — deoarece până la urmă ființa umană este elementul esențial al acestei lumi. Este o problemă chiar mai mică de a picta peisaje. Dar epicentrul artelor frumoase umane ar trebui să fie divinitățile. De ce spun asta? Gândiți-vă cu toții la aceasta, oamenii au karma — voi toți ca discipoli Dafa știți asta — fiecare lucru pe care ființele umane îl reproduc conține elemente ale artistului însuși. În munca unui artist, toate elementele ce privesc acel individ și persoana ce este pictată sunt cuprinse în acea pictură. Când o persoană obișnuită pictează doar o linie, eu știu ce fel de persoană este, ce fel de boală are, câtă karma are, starea sa mentală, situația sa familială, etc. Și chiar și toate gândurile pe care le are subiectul tabloului și toate elementele legate de corpul acestuia se văd pe de-a întregul, inclusiv câtă karma are. Când cineva atârna un tablou al acestei persoane în casa sa, karma acelei persoane emană din tablou. Așa că atunci când cineva atârnă așa ceva în casa lui, el beneficiază sau îi face rău? Karma se va degaja și se va răspândi, este conectată cu persoana, și această karmă va continua să se degaje și să se răspândească în casa aceluia care și-a agățat tabloul. Persoanele nu pot vedea conexiunea dintre cele două lucruri, dar de fapt ei nu se vor simți bine [de la ceva de genul acela].
Dar dacă ființele umane înfățișează divinitățile — gândiți-vă toți: divinitățile sunt strălucitoare, grandioase, radiază energie milostivă și benevolentă care este benefică pentru oameni — persoanele care execută picturi sau creează sculpturi beneficiază în timpul completării operei, și în același timp artistul dezvoltă gânduri bune, în timp ce compune opere de artă ce înfățișează divinități, și în plus, divinitățile îl pot ajuta să își întărească gândurile sale drepte, să îi elimine karma din corpul său și karma sa a gândurilor. După ce cineva contemplă acel gen de lucrare artistică va beneficia, își va lărgi orizonturile, gândurile sale devin benevolente și aceasta va face ca spiritul său să devină mai nobil. Când divinitățile văd că oamenii au gânduri drepte, îi vor ajuta să depășească pericole și dificultăți. Deci care va fi lucrul cel mai benefic pentru omenire? Îmi place să privesc acele opere tradiționale, acele fresce de pe bolțile și de pe pereții care înfățișează divinități. După ce le văd, am mereu senzația că omenirea mai are încă speranța de a se întoarce, pentru că aceste opere arată măreția divinităților și divinitățile din sculpturi cu adevărat fac bine oamenilor din cealaltă parte. Astfel, în baza acestor comparații, nu credeți că artele omenirii ar trebui să se concentreze în primul rând pe înfățișarea divinităților?
Cu siguranță, artele societății moderne nu se limitează la pictură și sculptură, mai există și artizanat, publicitate, modă, teatru, televiziune și producție cinematografică, design-ul produselor, etc. Există multe profesii care au legături cu artele; cu alte cuvinte, toate sunt asociate cu artele frumoase. Dar indiferent despre ce profesie este vorba, dacă artistul reușește să stabilească o bază dreaptă, nu contează ce opere creează, vor fi toate îmbibate cu elemente drepte, vor fi toate minunate, benevolente și vor aduce beneficii oamenilor. Asta este cu siguranță așa. Vorbind în general, aceasta este ceea ce am observat în legătură cu artele omenirii.
Ceea ce tocmai am spus despre artele orientale și occidentale, include și sculptura. Vorbind despre sculptură, aș vorbi puțin despre adevărata origine a sculpturilor orientale și dezvoltarea lor de-a lungul istoriei, limitându-mă numai la situația actualului ciclu de civilizație. Înainte de răspândirea Budismului în China, stilurile multor sculpturi se inspirau din cultura ultimului ciclu (acela care precede Marele Potop), așa că stilurile artistice au fost complet diferite de cele din perioada de după răspândirea Budismului în China istorică. Mai precis, operele sculpturii orientale ce sunt reprezentative pentru acest ciclu de civilizație umană, sunt caracterizate prin imaginea Budistă a Buddha, Bodhisattva și divinităților. Această metodă de sculptură de la începuturi fusese introdusă din India, și metoda indiană de a sculpta sculpturile a fost la rândul său transmisă din epoca credinței budiste care a precedat-o pe aceea a budismului indian și Buddha în care credeau indienii ciclului precedent fuseseră introduși în India de acei greci antici din Europa care credeau în Buddha. Asta pentru că în timpurile și mai îndepărtate, mulți dintre europeni credeau în Buddha; bineînțeles nu toți credeau în Buddha, erau unii care credeau în alte divinități. După ce acestea fuseseră introduse în India, imaginile de Buddha și metodele de sculptură a statuilor au fost de asemenea introduse în India, și de aceea la început metodele chineze de producere a sculpturilor reprezentând Buddha au copiat metodele din Grecia antică. Puteți vedea că multe statui din perioada inițială aveau cavități oculare adânci, cu oase deasupra sprâncenelor și structura facială era foarte asemănătoare cu cea a occidentalilor. Ei aveau nasul drept și un aspect întrucâtva maiestuos și nobil. Motivul este că Grecia antică a transmis în India cultura de Buddha a unei epoci încă și mai de demult, care la rândul său din India a fost transmisă în China. Dar pentru că opera de sculptură încorporează elemente ale lucrătorului însuși, după ce a fost introdusă în China, imaginea sculptată a Buddha a devenit puțin mai asemănătoare trăsăturilor poporului chinez. Treptat, cu cât timpul trecea, de la introducerea sa în China, puțin câte puțin s-au pierdut din caracteristicile perioadei precedente, când cultura greacă antică fusese introdusă în China istorică și treptat a luat din ce în ce mai mult un stil tipic chinezesc. Asta în ce privește aspectul superficial al culturii ființelor umane, dar sunt prezenți și alți factori. După ce Budismul a fost introdus în China istorică, conștiințele secundare ale multor persoane au cultivat Buddha și Boddhisatva. Dar, pentru că la acea vreme în China istorică lipsea un sistem de metode de învățare și statuile erau făcute de zidari și Taoiști, atunci, dacă erau comparate cu sculpturile occidentale, erau mult mai puțin profesionale — cele mai multe dintre ele nu puteau găsi proporția corectă în structura corpului. Deci, în ce privește multe sculpturi din China, nu înseamnă că ele au caracteristicile specifice de lucru ale unei anumite școli de artă, ele sunt doar rezultatul unor tehnici imature.
Tocmai am descris în linii mari și cu cuvinte simple dezvoltarea și originile artei omenirii. În trecut artele de obicei înfățișau divinități, și divinitățile au transmis aceste lucruri ființelor umane, era pentru a le spune: divinitățile protejează omenirea și când ființele umane fac lucruri bune, vor avea ca rezultat lucruri bune pentru ele.
De obicei munca unui artist ar trebui să aibă o temă și un scop de exprimat, adică, atunci când dați formă unei picturi și îi trasați schița, ceea ce vreți să exprimați sau să reprezentați, sau semnificația a ceea ce vreți să exprimați, sunt toate incluse în ea. Cu alte cuvinte are propria sa istorie. Dar există o altă problemă când lumea privește operele de artă tradițională occidentale, în special acele arte frumoase din perioada renascentistă: se uită numai la metoda de pictură și la abordare — și chiar și acest aspect este înțeles numai de cine cunoaște tehnicile de bază. Foarte puține persoane știu ceea ce vor să exprime acele picturi. Așa că, atunci când am privit acele picturi sau sculpturi, studenții din apropierea mea mă întrebau: "Ce semnificație are acest tablou?" și eu le spuneam [ce semnificație are acel tablou]. Desigur, voi toți sunteți implicați în artă și știți mult, dar de ce să nu aprofundam împreună subiectul. Haideți să luăm câteva picturi și vă voi vorbi despre ce a fost exprimat în pictură și de ce a fost exprimat în acel mod. (Aplauze)
Luați loc toți. Cu puțin timp în urmă, când am vorbit despre ce exprimă aceste tablouri, ați înțeles ceea ce spuneam. Aș vrea să îi fac pe discipolii Dafa să înțeleagă ce să facă, așa că de ce să nu vă exprimați ideile, în regulă?
Întrebare (traducere): Am dori să reprezentăm persecuția. Putem reda imagini cu discipoli Dafa ce sunt supuși torturii?
Maestrul: Da, puteți. Puteți înfățișa scene în care discipolii Dafa sunt persecutați, sau cu discipoli Dafa în timp ce studiază Fa sau fac exerciții, sau scene reprezentând divinități și paradisuri după ce Dafa a fost amplu răspândită — toate acestea pot fi înfățișate.
Întrebare: Creăm lucrări artistice care arată acțiunea discipolilor Dafa în timp ce clarifică faptele, răspândind Fa și lucruri precum paradele, marșuri, etc. Poate fi bine?
Maestrul: Da, puteți înfățișa toate aceste lucruri. Ideea este că în proiectarea și crearea lucrării ar trebui să ajungeți la un nivel înalt de perfecțiune tehnică.
Întrebare: Maestre, obiectivul artelor chineze este de a exprima idei sau senzații. De exemplu, mulți pictori chinezi faimoși au aspirat la a reda ideile lor sau senzațiile, și au pictat peisaje. Putem face asta și noi?
Maestrul: Nu este nicio problemă în a reda idei sau senzații. Chiar și picturile în stil chinezesc sau care reprezintă peisaje sunt bune. Dat fiind faptul că sunt opera discipolilor Dafa, pot fi expuse. Dar voi sunteți discipoli Dafa, și în prezent validați Dafa și creați un viitor pentru ființele simțitoare, deci ar trebui să faceți cât mai bine pentru a da prioritate clarificării faptelor și demascării răului. Mai ales în timpul acestei perioade, aceasta este responsabilitatea ce îi așteaptă pe discipolii Dafa. E mai bine să avem mai multe opere ce demască răul, prezintă Dafa și arată divinitățile, și ca aceste opere să fie partea principală. Se pot expune și alte lucrări ale discipolilor Dafa.
Întrebare: Nu este ceva deviat în a reda idei sau senzații?
Maestrul: Când vorbesc despre exprimarea de senzații sau idei, mă refer la exprimarea semnificației ascunse a picturii voastre. Dacă persoanele reușesc să manifeste sentimentele lor bazate pe un fundament moral tradițional și pe gânduri drepte, atunci nu este nicio problemă. Punctul cheie este dacă folosiți gânduri drepte în crearea lucrării voastre sau dacă urmați acele așa-zise concepte moderne, și dacă vă folosiți de metode potrivite și tradiționale sau de noțiuni moderniste pentru a reprezenta lucrurile. Problema nu constă în senzațiile sau ideile în sine.
Întrebare: Maestre, aș vrea să întreb aceasta: operele la care tocmai v-ați referit redau toate imagini de divinități occidentale. Atunci ca discipoli Dafa, cum putem contopi elemente chineze cu elemente occidentale și în ce mod putem face referire la picturi ca acestea păstrând totuși caracteristicile chineze ce ne sunt proprii?
Maestrul: Nu este o problemă să pictați atât divinități orientale cât și occidentale în aceeași lucrare. În timpul rectificării Fa multe divinități diverse îndeplinesc roluri pozitive. Multe picturi chineze sunt bune, și pot fi recunoscute ca atare. Îmbunătățiți-vă metoda și tehnicile voastre. Acestea nu sunt probleme. Dar ar rezulta dificil includerea atât a picturilor în stil chinezesc cât și a picturilor în stil occidental în același tablou. Nimeni nu a mai creat vreodată un precedent contopind aceste două abordări diverse. Nu transformați în ceva ce nu este nici carne nici pește.
Întrebare: Ceea ce vreau să spun este că de la un nivel puțin mai înalt, multe divinități atât orientale cât și occidentale sunt sub nivelul de Buddha, de aceea dacă creăm o mare operă incluzând în ea pe ele toate, aceasta ar fi corect?
Maestrul: Vrei să creezi o mare lucrare artistică care să înfățișeze divinități cu aspect atât oriental cât și occidental — aceasta nu este o problemă. Atunci, să presupunem că reprezinți unii Tao, și că în funcție de exigențe înfățișezi unele divinități cu aspect occidental, și că sunt toate reprezentate în aceeași pictură, nu este nicio problemă. Dar dacă în aceeași lucrare sunt utilizate tehnici de pictură în ulei pe de o parte și tehnici de pictură chineză pe de altă parte, atunci aș spune că nu funcționează.
Întrebare: Am o altă întrebare. În munca noastră artistică noi ar trebui în principal să reprezentăm ceea ce este luminos și bun. Dar în unele lucrări, datorită complexității semnificației lor ascunse, apar personaje negative. Cu aceasta, se reușește să se creeze un contrast în scenă. Aș vrea să am o confirmare despre cum să se trateze personajele negative — în mod cert ar trebui să fie puși în unghiuri întunecate — dar putem să îi reprezentăm așa?
Maestrul: Da, puteți. De fapt, aruncați o privire la acest tablou. Polițiștii malefici lovesc un discipol Dafa. Folosirea culorii în redarea polițiștilor răi și a discipolilor Dafa este diferită, cu toate acestea per total este foarte armonios și echilibrat, deci în această privință nu este nicio problemă. Este o chestiune legată de tehnicile voastre, și de cum îl concepeți.
Întrebare: Maestre, aș vrea să vă întreb, caligrafia chineză este o formă de artă? Și în plus, referitor la stilurile cursive de caligrafie, pot fi considerate un lucru drept?
Maestrul: În zilele noastre se numește caligrafie, dar în trecut era pur și simplu scriere. Ajungând în epocile recente, lumea nu mai folosește persoane pentru a scrie, prin urmare consideră caligrafia o formă de artă. De fapt, ea include semnificația profundă a artei. Dat fiind faptul că este considerată o formă de artă, în expozițiile de artă este considerată un fel de arte frumoase.
Referitor la stilurile cursive de caligrafie, în sens strict, ele sunt o reflecție a stărilor mentale în care persoanele își favorizează partea lor negativă. Când divinitățile ajutau persoanele să creeze caracterele chinezești, nu existau lucruri precum stilurile cursive. În realitate eu nu am studiat niciodată caligrafia, și nu sunt prea expert. Dar deseori persoanele îmi cer să scriu ceva de mână pentru ei, și în acel caz folosesc stilul de scriere oficială. Nu înseamnă că eu am preferințe pentru stilul oficial; este pentru că atunci când scrieți în stilul de scriere oficială nu puteți nicidecum să o faceți cu caractere cursive. Dacă este scris în cursiv, nu mai este stilul de scriere oficială. Drept urmare, pentru oameni este dificil să scrie în acel stil folosind cursivul când se abandonează noțiunilor lor și karmei gândurilor. Din această perspectivă, îmi place să scriu în stilul scrierii oficiale.
Întrebare: Referitor la caracterele caligrafice, dat fiind faptul că Maestrul folosește stilul de scriere oficial, am observat că unii discipoli Dafa când aleg stiluri caligrafice, de obicei adoptă stilul scrierii oficiale. Aș vrea să întreb, putem folosi toate stilurile caligrafice?
Maestrul: Da, puteți. Puteți folosi toate stilurile de scriere. Dar consider că caracterele cursive favorizează prea mult partea negativă a ființelor umane, și că conțin prea multe elemente ale părții externe umane. Când o persoană are cu adevărat gânduri drepte și un comportament benevolent, nu reușește să scrie în acel mod, acest tip de scriere este folosit în principal când persoanele se lăsă purtate de noțiunile lor umane. În cazuri grave, starea mentală a persoanei este mai degrabă frenetică și partea sa dreaptă este slabă.
Întrebare: Am o altă întrebare, și privește cele trei culori fundamentale. Maestrul a spus că cele trei culori fundamentale au corespondență în alte dimensiuni. Chiar și persoanele vorbesc despre integrarea culorilor. Deci, cum ar trebui să interpretăm cele trei culori fundamentale? Printre oameni, se zice că lumina creează culori deoarece fără lumină nu se pot vedea culori. Dar atunci, considerând că celelalte dimensiuni sunt pline de lumină, ce deosebire există între culori?
Maestrul: Se pot combina cele trei culori fundamentale în picturi pentru a crea alte culori, și cele trei culori fundamentale ale dimensiunii fizice umane se pot refracta în alte culori în gamă. Dar acele culori sunt formate doar din elemente materiale ale acestei dimensiuni fizice, care este diferită de alte dimensiuni, și chiar și tipurile de materie sunt diferite. Unele persoane susțin că formele obiectelor sunt create prin efectul luminii, și aceasta include felul în care într-un tablou apar lumina și întunericul și cum se manifestă culorile. Nu este așa. Obiectele mențin aceeași formă indiferent de faptul că există lumină sau nu — unicul lucru pe care îl face lumină este de a da persoanelor senzația vizuală de luminozitate și de întunecime. Ca efect al variațiilor intensității luminii, culorile pot fi percepute în mod inexact, dar aceasta nu schimbă culoarea și forma reală a obiectului. Vorbind în termenii cultivării, lumina poate bloca vederea persoanelor și poate să le creeze o impresie falsă. În multe alte dimensiuni nu există soare, și în multe dimensiuni fiecare lucru este scufundat în propria lumină difuză. Fără soare, sau dacă într-o dimensiune nu există soare, aspectul și starea unui obiect rezultă oricum stabile. În unele dimensiuni, toate obiectele iradiază în mod difuz o lumină delicată pentru ochii noștri, și ființele la acel nivel sunt în măsură să o perceapă. În acel tip de dimensiune, nu există o sursă directă de lumină precum soarele, dar forma obiectelor rămâne neschimbată.
Văzute cu ochi umani, celelalte dimensiuni strălucesc, și culorile și forma obiectelor rămân neschimbate. (Desigur, divinitățile și toate lucrurile divinităților se pot schimba. Formele în care obiectele există nu sunt în o așa-zisă condiție de stabilitate, cum cred oamenii). De obicei sunt precum luminile de neon colorate, și aspectul extern și culorile nu sunt influențate de lumină. Dacă o ființă este o viață de acel nivel, ea nu va percepe aceleași senzații pe care le percep oamenii văzând acea dimensiune. Este exact cum v-am explicat, chiar și moleculele au energie, și motivul pentru care oamenii nu sunt în măsură să le perceapă este pentru că tot ceea ce privește oamenii, inclusiv ochii, este compus din particule moleculare. În același fel, o ființă care este compusă din particule mai mari care sunt la un grad mai coborât decât moleculele poate vedea că corpurile umane și orice lucru din dimensiunea umană strălucește și are energie. Acesta este un concept diferit de acela al dimensiunii la care mă refeream înainte, unde totul strălucește chiar dacă nu există soare. Este vorba de o altă dimensiune unde obiectele însăși emană o lumină orbitoare.
Deoarece această dimensiune umană este un loc creat special pentru rectificarea Fa, dincolo de granițele Lumii Triple totul este complet diferit. În alte dimensiuni mai numeroase și mai vaste care există la același nivel al Lumii Triple, conformațiile tuturor obiectelor sunt schimbate, și toate lucrurile sunt diferite de cele din dimensiunea umană. Modul în care obiectele se manifestă și raportul dintre luminozitate și obscuritate așa cum îl înțeleg oamenii din această lume, sunt toate diferite. Deci raportul dintre lumină și întuneric care se manifestă aici în acest loc uman este o caracteristică a acestui mediu creat special pentru ființele umane. Divinitățile din paradisuri și multe corpuri cosmice nu au soare care le iluminează direct sau care radiază lumină. Dar există și numeroase corpuri cosmice care au mai mult de un soare care emite lumină. Există locuri care au sori și locuri care sunt lipsite de sori. Ființe de diferite niveluri pot percepe diferit intensitatea luminilor, care corespund toate formelor de existență ce capătă lumină la diverse niveluri. Un student a scris într-un articol că cele trei culori fundamentale sunt conectate la Zhen-Shan-Ren. Este vorba de o percepție a sa și de o viziune personală care derivă din cultivarea sa, și nu din fundamentala, autentica natură de Zhen-Shan-Ren.
Când persoanele văd scene din paradisuri încearcă o emoție foarte puternică și gândesc: "Ce culori pot folosi pentru a reprezenta asta?" Ființele umane pot vedea și chiar pipăi și utiliza materia în suprafața care este compusă din molecule. Dar când este vorba de lucruri care sunt compuse din particule mai microscopice decât moleculele, oamenii obișnuiți pot doar percepe energia acestora. Culorile materiei în dimensiuni compuse din particule mai microscopice decât moleculele nu pot fi găsite aici în acest loc uman. În realitate, chiar și moleculele au energie. Nu numai că au energie, dar pot avea și efectul energiei. Persoanele din această lume nu o pot percepe pentru că compoziția lor corporală, ochii, pielea, sângele, carnea și toate celelalte sunt toate lucruri în nivelul particulelor moleculare. Din acest motiv oamenii nu sunt în măsură să perceapă energia care există la același nivel cu al lor. Motivul pentru care pot percepe energia unui nivel mai microcosmic este că particulele care constituie obiectele la acest nivel uman sunt de o mărime mai mare decât particulele microcosmice. Cu alte cuvinte, elementele care formează culorile nu sunt particule ce aparțin numai unui singur nivel, și din acest motiv dimensiunile nivelului mai elevat apar mai luminoase și strălucitoare decât dimensiunile formate din particule de un nivel de dedesubt. Dar acea luminozitate este de tipul că transcende nivelurile, deci în lumea umană nu puteți găsi acele tipuri de culori. Chiar dacă utilizați culori radiante, nu veți fi oricum în măsură să le reproduceți. Dar, dat fiind faptul că nu posedați acele tipuri de culori cu care să reprezentați sacralitatea acelor niveluri, puteți folosi pigmenții de care oamenii dispun acum pentru a prezenta compoziția picturii și expresiile solemne ale subiectului. Pigmenții umani pot exprima formele și structurile. Dacă voi ați putea scoate în relief divinitățile în lumea umană folosindu-vă de tot ceea ce este caracteristic divinităților, aceasta ar însemna că divinitățile au ajuns în lumea umană.
Întrebare: Maestre, puteți să ne vorbiți despre hainele îmbrăcate de Buddha, Tao și divinități, și despre cum se îmbracă ei de obicei și se împodobesc?
Maestrul: De obicei Buddha se îmbracă cu un kasaya galben. Când pictați Boddhisatva, reprezentați-le pur și simplu în haine antice chineze femeiești. Vă puteți inspira din îmbrăcămintea și ornamentele femeiești din timpul Dinastiei Song, și acesta este stilul cel mai comun. Cât privește divinitățile cu aspect caucazic, indiferent de lumea în care trăiesc, în general se înfășoară într-un mare kasaya alb. Buddha se înfășoară într-un mare kasaya de pânză galbenă, și divinitățile cu imaginea persoanelor de culoare neagră se înfășoară într-un mare kasaya roșu. Firesc, există manifestări de multe alte varietăți și niveluri încă mai elevate. Unii nu se înfășoară în nimic, în timp ce alții se înfășoară în tot felul de haine și ornamente de o croială mai degrabă primitivă... există divinități de orice fel. În lucrările voastre, este suficient să reprezentați doar ceea ce oamenii sunt în capabili să recunoască. Tao cu siguranță se îmbracă cu haine chinezești tradiționale — în cazul Tao obișnuiți. Chiar și hainele ce înfășoară Marii Tao la niveluri foarte înalte sunt în realitate foarte variate.
În trecut exista acest fenomen legat de cultivatori: indiferent de epoca și dinastia în care v-ați fi terminat cultivarea, ceea ce îmbrăcați în momentul Desăvârșirii ar fi devenit în consecință îmbrăcămintea voastră. În general era așa. Sigur, pentru Buddha era diferit — toți aceia care deveneau Buddha prin intermediul cultivării luau cu siguranță aspectul unui Buddha, și se îmbrăcau ca un Buddha. În ce privește cei care cultivau alte tipuri de divinitate, în general cu orice erau îmbrăcați în momentul încheierii cultivării, acela devine veșmântul ce îi va înfășura apoi. Care dintre voi a vizitat Muntele Wudang? Ați văzut portretul lui Xuan Wu? De ce în portret Xuan Wu are părul desfăcut? Este pentru că atunci când și-a sfârșit cultivarea, părul său era desfăcut, de aceea și-a păstrat părul desfăcut. Era obișnuit să mediteze pentru perioade lungi de timp în munți și găsea prea incomod pentru el să își lege părul, deci încetă să o mai facă și rămase în felul acesta până în momentul în care și-a adus la final cultivarea.
Întrebare: Maestre, în picturi antice și desene, unii Buddha sunt îmbrăcați în timp ce alții au umerii dezveliți.
Maestrul: Uneori persoanele pictează Buddha bazându-se pe propriile noțiuni. De exemplu, în Asia de Sud este cald, de aceea călugării buddhiști în mod obișnuit lasă dezvelit un umăr. Își dezvelesc umărul drept pentru a simți mai răcoare. În regiunile mai de Nord, călugării buddhiști își acoperă umărul drept cu o stofă pentru a nu le fi frig. O astfel de concepție nu există în lumile de Buddha, de obicei se îmbracă lăsându-și dezvelit umărul drept. Când chinezii îl desenează pe Buddha sunt de părere că ar trebui să le fie acoperiți umerii complet, dar în realitate modul în care divinitățile se îmbracă este așa. Chiar și divinități cu aspectul occidental își dezvelesc un umăr. Pentru că acest tip de îmbrăcăminte este lipsit de mâneci, și dacă ambii umeri sunt acoperiți este dificil să se miște.
Întrebare: Aș vrea să întreb, de ce este atât de dificil de învățat tehnicile de bază când învățăm să desenăm sau să pictăm? Este foarte dificil de găsit (un loc bun unde le-aș putea învăța). Aceia dintre noi care studiază pictură în China cum își pot îmbunătăți capacitățile?
Maestrul: Motivul principal este că formarea în țările occidentale este prea influențată de ideile așa-zisului Modernism, și nu se dă nicio importanță predării către studenți a tehnicilor de bază. În plus, mulți învățători și profesori aparțin școlii Moderniste și nici ei înșiși nu înțeleg sau sunt lipsiți de cele mai de bază cunoștințe de pictură. În ceea ce privește însușirea tehnicilor de bază, pot fi obținute numai prin intermediul unui practici sârguincioase. La început, persoana trebuie să exerseze în naturi moarte, și să învețe să regleze structura și perspectiva vizuală. Odată ce este în măsură să deseneze bine naturi moarte, trebuie să exerseze în a desena schițe, și apoi va învăța folosirea corectă a culorilor. Pas cu pas își va însuși tehnicile de bază ale picturii. Competențele de bază sunt indispensabile pentru un pictor sau un sculptor.
Întrebare: Din ce motiv în China lumea a desenat mult timp peisaje? Cu siguranță în China se pot găsi și picturi care înfățișează imagini de Buddha, dar în istoria chineză marea parte a picturilor reprezintă peisaje.
Maestrul: Pictura chineză încearcă să exprime senzații sau idei, și încearcă să surprindă o anumită sferă de gândire și să dezvăluie semnificații tainice. De aceea au pictat mai mult peisaje. Până la urmă, poporul chinez are o cultură semi-divină. În mintea lor nu vor să înfățișeze prea mult persoane, și asta și din motivul despre care am vorbit înainte. Astfel marea parte a picturilor reproduc peisaje, dar unele au reprezentat și persoane. În mod normal nu se folosesc de modele și lucrările izvorăsc complet din imaginația lor. Avantajul este că în acest mod lucrurile nu ajung să fie stricate. Desigur, nu înseamnă că nu înfățișează deloc persoane reale. Au înfățișat unele personaje eroice istorice și unele personaje cărora oamenii le aduc omagiu. În vremurile recente, subiectele picturilor s-au diversificat mai mult. În realitate, picturile chineze cele mai antice care au fost descoperite reprezintă divinități, și din timpurile trecute până în zilele noastre în temple și mănăstiri au fost mereu tablouri care înfățișând Buddha, Tao, și divinități.
Întrebare: În picturile chineze liniile sunt predominante și culorile sunt estompate și moi, în timp ce acelea occidentale sunt mult detaliate în ce privește culorile. Este adevărat că în tablourile noastre chineze culorile trebuie să fie ca acelea din picturile occidentale?
Maestrul: Nu. Picturile chineze trebuie să își mențină caracteristicile proprii. Pictați-le pur și simplu cum trebuie. Dacă le schimbați, nu mai este un tablou chinezesc. Picturile chineze scot în evidență liniile. Dar în cele occidentale nu se pot picta liniile, și dacă pictați liniile nu mai este corect, pentru că compozițiile lor sunt executate cu alternanță de lumini și umbre.
Întrebare: Maestre, (în picturile și desenele noastre) noi comunicăm idei sau reprezentăm ceva în mod realistic. Este adevărat că atunci când pictăm, Fashen-ul Dumneavoastră intra în operă? (se râde)
Maestrul: Nu, Fashen-ul meu nu face asta. (se râde) Trebuie numai să gândească și veți ști ce să faceți. Dar dacă voi gândiți "Acum am înțeles. Atunci îl voi lăsa pe Maestrul să o facă", (se râde) nu puteți face așa.
Întrebare: În acel moment artistul ar putea atinge o stare supranaturală, și atunci pictura sa va fi extraordinară.
Maestrul: Nu este neapărat extraordinară. În orice circumstanță artistul ar trebui să fie rațional și să se comporte în mod normal. Exact ca și cultivarea voastră în Dafa, totul este normal. Dacă este vorba de ceva ce un discipol Dafa ar trebui să picteze, atunci ar trebui pur și simplu să o faceți bine. Nu este vorba de a ajunge la vreo stare particulară, și voi nu ar trebui să aveți acest tip de gânduri.
Întrebare: Maestre, aș vrea să pictez figuri umane diferite. Ați menționat că divinitățile negrilor se înfășoară în kasaya roșie, dar nu știm cum este părul lor.
Maestrul: De obicei, dacă vreți să pictați divinități cu imaginea occidentalilor, puteți face referire la lucrările de artă frumoasă din perioada Renascentistă. Imaginile divinităților care provin din epoca renascentistă sunt exacte. În mod normal marea parte dintre divinitățile masculine adulte au barbă și mustață, chiar dacă nu toți. Buddha de obicei nu au barbă și mustață, chiar dacă o mică parte dintre ei au. Divinitățile cu imagine de negri au același păr ca al negrilor — păr scurt și creț — pentru că zeii au creat ființele umane după imaginea lor.
Întrebare (traducere): Am făcut un tablou pentru școala mea care este substanțial un autoportret. L-am realizat cu multă grijă, făcând cât am putut de bine pentru a nu permite că nicio noțiune să își desfășoare vreun rol. Am constatat că reacțiile oamenilor au fost foarte pozitive și în mod miraculos chiar și compoziția sa e îmbunătățită. Atunci întrebarea mea este aceasta: este adevărat că dacă noi punem multă atenție când pictăm ceva, vom obține un rezultat bun? Aș vrea să știu dacă Maestrul ne poate da vreo indicație în acest sens.
Maestrul: De regulă, când pictați trebuie să o faceți cu multă atenție. Când puneți multă grijă, toți vor spune că ați pictat bine, dar, comparativ cu epoca în care se dădea importanță tehnicilor de bază, este încă o diferență, deci gândesc că dacă discipolii Dafa își perfecționează tehnicile de bază, vor picta mai bine și vor lăsa o cale dreaptă pentru oamenii viitorului. Desigur, este corect să puneți multă atenție în pictură.
Întrebare: Pot efectua un portret al Maestrului?
Maestrul: Eh, multe persoane au sculptat și pictat portrete pentru mine, dar la final niciunul dintre ele nu îmi seamănă. Este bine că voi mă pictați, nu este nicio problemă. Puteți lua ca punct de plecare fotografiile.
Întrebare: Maestre, știu că mulți studenți vor cu adevărat să îl înfățișeze pe Maestru și mai ales imagini din alte dimensiuni. Unele picturi seamănă cu adevărat cu Maestrul, și am impresia că într-adevăr au puterea Fashenului Dumneavoastră. Dar ce trebuie să facem cu aceste tablouri, pentru că până la urmă este vorba de imaginea Maestrului, și cum ar trebui să rezolvăm cu ciornele?
Maestrul: Dacă acele ciorne trebuie arse, atunci ardeți-le. Nu este o problemă. În timpul perioadei rectificării Fa, discipolii Dafa ar trebui să dea prioritate validării Fa.
Întrebare: Și în ce privește cele care sunt făcute bine? Am vrea să știm dacă am putea să ardem tămâie în fața lor.
Maestrul: Păstrați-le pur și simplu ca picturi.
Întrebare: Maestre, după ce am ascultat astăzi cuvintele Dumneavoastră, mintea mea și ideile mele sunt mult extinse. Dar mă întreb dacă putem nota aceste lucruri în scris, pentru că lipsesc multe persoane care sunt, de asemenea, destul de pregătite în domeniul artistic.
Maestrul: Voi vedea după, când va fi aranjată predarea Fa pe care am explicat-o de această dată.
Întrebare: Simțeam că am mintea goală în ce privește urmărea căii de creație artistică, dar acum m-am clarificat și sunt foarte fericit.
Maestrul: Asta este exact Fa pe care am vrut să v-o predau astăzi.
Întrebare: Mai am o întrebare. De exemplu eu. Toate studiile mele privesc pictura occidentală, dar apreciez mult pictura în penel chineză. Când pictez, este bine dacă mă concentrez asupra a ceea ce înfățișez fără să fiu limitat de metodologiile tradiționale?
Maestrul: Dacă spui că vrei să iei ce este mai bun din ambele în termeni de tehnică, pare că cineva deja a încercat. Poți încerca, dar rezultatul trebuie să fie armonios și să apară natural în ochii celor care îl privesc. Dar, după ce ai încercat ai putea avea senzația că nu ai găsit încă un mod de a pune împreună tradiția artistică a artei picturale occidentale și a celei orientale.
Întrebare: Salutări, Maestre. În tablourile noastre, putem pune laolaltă îngerii înaripați orientali cu cei occidentali?
Maestrul: În rectificarea Fa, printre zeii care joacă un rol complet pozitiv, există divinități cu aspect fie occidental fie oriental, și în plus divinități cu aspecte diferite. Depinde complet de semnificația pe care vreți să o exprimați în pictura voastră, adică, de ceea ce cere compoziția voastră. De exemplu, printre divinitățile cu aspect occidental, unele au aripi și altele nu. Depinde de felul în care compoziția picturii voastre prezintă lucrurile. Vreau să vă spun că acele divinități din dimensiunile de nivel coborât știau că voi veni să răspândesc Fa, astfel că vechile forțe au predispus ca ele să influențeze felul în care aș fi răspândit-o și starea societății. Desigur, nu aș fi făcut-o în bază a ceea ce ele voiau. Aspectul pe care l-aș fi luat pentru a face rectificarea Fa în timp ce răspândeam Fa, era o chestiune fundamentală pentru toate divinitățile. Atunci Buddha și Tao au dezbătut la niveluri coborâte aspectul pe care l-aș fi luat și în consecință a fost creat Taoismul. Tao voiau ca eu să fi ales imaginea unui Tao și eu să fi predat Fa a Tao (cu adevărul din) Tao. Dar ei înșiși erau conștienți că Tao se transmite unui discipol unic. Atunci, predând unui singur discipol cum pot fi salvate toate ființele și ar putea fi răspândită Dafa? Nu ar fi funcționat, astfel că au găsit o soluție, anume că au fondat o religie pe Pământ ce a dus la apariția religiei Taoiste. Ca urmare, în religia Taoista mulți Tao au coborât chiar în Buddha și Bodhisattva, și paradisurile [aparținând] Tao au prins viață cu adevărat în ceruri. Motivul este că voiau ca eu să fi luat aspectul unui Tao. Chiar și pe versantul Buddha creau condițiile ca eu să fi putut alege imaginea unui Buddha. Spuneau că ar fi trebuit ca eu să iau imaginea unui Buddha și să fiu milostiv din moment ce vroiam să salvez ființele simțitoare. Dar m-am încarnat pe Pământul Chinei. Dacă m-aș fi incarnat în Occident atunci divinitățile cu aspect caucazic ar fi creat de asemenea condiții pentru asta. Și în acest fel s-au petrecut disputele dintre [cei din] Tao și [cei de] Buddha din istorie. Odată ce am decis tot ceea ce voiam, aceste dispute referitoare la imaginea mea se închiseră. Nu am urmat dispozițiile vechilor forțe.
Divinitățile cerurilor, indiferent despre ce divinitate este vorba, de fiecare dată când se petrece ceva în paradisuri se discută împreună. Chiar și venirea lui Isus pe Pământ pentru salvarea omenirii a fost discutată și coordonată de toate divinitățile cu spirit de colaborare, pentru că lucrurile cele mai importante care au loc pe pământ se reflectă în ceruri. Când un Buddha vrea să răspândească Fa, nu o poate face fără autorizația celorlalte divinități. Acele lucruri ce privesc disputa dintre Buddha și Tao despre care tocmai am vorbit aparțin trecutului, pentru că după ce am rezolvat chestiunea răspândirii Fa, nu mai era nimic asupra căruia să se contrazică, deci totul era în regulă.
Întrebare: Acuarela este puțin asemănătoare picturii chineze, și puțin asemănătoare picturii în ulei, unele lucrări utilizează acuarela împreună cu tehnica de pictură chineză...
Maestrul: Tehnicile de bază ale acuarelei sunt occidentale, deci acuarela este o metodă de pictură occidentală. Vorbind despre tipul de culoare în sine, el nu te împiedică să realizezi o acuarelă sau o pictură chineză. Nu este nicio problemă dacă folosiți acuarele pentru a picta picturi chineze, și nici nu este vreo problemă dacă alegeți să folosiți acuarele pentru a picta picturi în ulei. Acuarelele în sine nu au legătură cu chestiunea stilurilor de pictură orientale sau occidentale; cu alte cuvinte, ce tip de pictură folosiți sau ce tip de tablou realizați este o problemă diferită de metoda cu care pictați. Diferențele dintre picturile orientale și cele occidentale nu se limitează deloc la intensitatea culorilor folosite. Semnificațiile secrete ale ambelor sunt integrate și susținute de două tipuri de cultură.
Mulți au încercat să combine stiluri de pictură orientale și occidentale, dar în realitate nimeni nu a reușit. Pictura chineză și pictura occidentală nu se diferențiază numai prin tehnicile sistemelor lor de pictură și în folosirea culorilor la suprafață; în spatele acestor picturi există culturi etnice imense. Toate diferitele competențe și tehnici ale fiecărei culturi reprezintă vârful culturii acelui popor în întregul său. De fapt, a pune împreună arta orientală și cea occidentală nu este realizabil, cu excepția cazului în care sunt amestecate împreună și devin ceva lipsit de rădăcini și distorsionat.
Întrebare: Am vrea să reprezentăm creația Cerului și Pământului, cu alte cuvinte, vechile forțe ale Cosmosului au fost eliminate și lucruri bune... adică, atunci când corpul cosmic devine bun și lucrurile rele sunt doborâte. În acest tip de scenariu, este mai bine să includem imagini ale divinităților? Sau ar trebui pur și simplu să modificăm unele culori? Eu cred că probabil este mai bine să includem unele lucruri despre care Maestrul a vorbit anterior.
Maestrul: Nu poți picta în mod abstract. Trebuie să existe subiecte ce sunt reprezentate. Cu alte cuvinte, trebuie să te întorci pe calea dreaptă.
Întrebare: În ce privește acele animale divine din paradisuri, cum ar fi leii pe care Maestrul tocmai i-a menționat, și alții precum dragoni și nimfe — să luăm de exemplu dragonii. Există dragoni divinități, și este dragonul roșu malefic care a fost menționat de Maestru în scripturile anterioare, ca în "Dragonul Roșu este doborât". Există diferențe între acei dragoni?
Maestrul: Înfățișările exterioare ale dragonilor sunt aceleași. Și există dragoni buni și dragoni răi. Există dragoni malefici, dragoni buni și dragoni divini. Dragonii prezenți în general în paradisuri cerești și în paradisurile ale Buddha sunt dragoni de aur, care strălucesc de lumină aurie. Este un lucru de clarificat: dragonii descriși în cultura orientală și dragonii culturii occidentale nu sunt aceleași creaturi, nu aparțin aceleași specii. În tradiția orientală dragonii sunt de culori diferite, unii dintre ei au aceleași culori cu ale peștelui alb-negru, și mai sunt și cei roșii, galbeni, albi și negri. Sunt diferiți pentru că chiar și între dragoni există diferențe de niveluri. Se împart în dragoni cerești, dragoni pământeni, și dragonii care locuiesc în apă. În ce privește dragonii la care se face referire în cultura tradițională occidentală, este vorba de bestiile malefice ale infernului. De obicei, când chinezii vorbesc despre dragoni, mulți occidentali gândesc că dragonii sunt răi — aceasta este impresia lor. În realitate este vorba de o diferență între culturile orientale și cele occidentale. Dragonii despre care vorbesc occidentalii au capul la fel cu acel al unui dragon, și au un gât subțire, un corp masiv ca cel al dinozaurilor, și aripi fără pene. Acest tip de creatură este o creatură de nivel coborât în sistemul divinităților occidentale. Dragonii infernului în sistemul divinităților cu aspect occidental scuipă foc infernal. În realitate, cred că lumea în trecut a comis greșeli în traduceri, și numesc acea bestie dragon. Este diferit de dragonul Orientului. (Adresându-se studenților occidentali) Spuneți-mi, conceptul occidental despre dragon nu este poate acela pe care tocmai l-am spus? (Răspuns: "Da")
În realitate nu este vorba de aceleași creaturi. În paradisurile occidentale de obicei nu există acel tip de dragon la care se face referire în orient, pentru că nu este o creatură a acelui sistem. Și în sistemul divinităților cu aspect occidental, care corespunde societății popoarelor caucazice pe Pământ până la dimensiuni chiar mai coborâte, nu se găsesc dragoni în acel sistem, nici vreo manifestare a acelui tip de animal. Dar există multe creaturi care nu se găsesc în sistemul divinităților cu aspect oriental. De exemplu, în Occident se găsea un tip de animal terestru a cărui parte inferioară a corpului era un cal în timp ce partea superioară era umană. Nu există nimic similar în sistemul lumii orientale. Astfel că nu este vorba pur și simplu doar de o chestiune de diversitate culturală. Fapt este că anumite lucruri nu există în celălalt sistem al lumii.
Întrebare: Maestre, aș vrea să pun o întrebare. Sunt un pictor în ulei, și a finaliza o pictură bună cere mult timp. (Vă întreb) deoarece știu că sunt multe proiecte ce trebuie să fie duse mai departe.
Maestrul: Toți discipolii Dafa silitori sunt foarte ocupați. În timpul perioadei rectificării Fa trebuie să clarifice faptele și să salveze ființe simțitoare. Și în ce privește despre ce v-am vorbit astăzi, aceia dintre noi care posedă un talent aparte, trebuie să mai creeze de asemenea și opere de artă. Crearea acelor lucrări cere mult timp, iar eu sunt pe deplin conștient. Dar nu vă faceți griji, faceți cât puteți de bine pentru a folosi bine timpul pe care îl aveți pentru a picta. Încercați pur și simplu să nu tergiversați prea mult timp. Faceți cât puteți de bine pentru a picta, și noi vom organiza o expoziție atunci când lucrările vor fi aproape gata.
Întrebare: Maestre, ceea ce aș vrea să întreb este, deci, cum să echilibram cele două lucruri. Putem dispune doar de un anumit timp, și când facem un lucru nu suntem în stare să facem un altul.
Maestrul: Este adevărat, deci planificați lucrurile cu rațiune. Ceea ce v-am cerut să faceți nu este doar pentru binele altora sau pentru a lăsa ca moștenire acele lucruri lumii viitorului — ajută și la însăși cultivarea voastră. Pentru că voi toți trăiți în acest mediu social, trebuie să ieșiți toți din această epocă istorică. Cu alte cuvinte, acum noțiunile oamenilor sunt acestea, toate persoanele sunt scufundate în marea cuvă de vopsea, și aceia dintre voi care au aceste talente aparte au suferit cu siguranță influența mai mult decât alții. Atunci, în procesul vostru de creație a operelor artistice și reluare a căii drepte, oare nu vă purificați? Și nu vă ridicați din nou sub profil artistic? Da, voi vă transformați fundamental pe voi înșivă, și vă transformați pe voi înșivă în sensul conceptelor voastre. Nu vă cultivați voi atunci pe voi înșivă?
Întrebare: Ieri, în timpul conferinței l-am văzut pe Maestrul rotind Falunul, și am rămas impresionat profund. Dacă pictez acea scenă bazându-mă pe ideile mele, și atunci Maestrul îmbrăca un costum formal, ar rezulta ca fiind prea direct sau prea detaliat?
Maestrul: A picta asta este bine, și a mă picta pe mine într-un costum formal este în regulă.
Întrebare: Aș vrea să pun două întrebări. Prima este, Falun Dafa a noastră include multe divinități, deci cu toate acele divinități, firesc după ce au completat cultivarea, studenții vor deveni Buddha, Tao, divinități diferite, atunci acum vrem să zugrăvim mulți practicanți care au cultivat bine — unii dintre ei ar putea chiar să fi cultivat deja extrem de bine — noi îi putem reproduce; atunci, în ce privește divinitatea în care cred religiile drepte și pe care Maestrul le-a menționat, și chiar și în Buddhism există multe divinități drepte, le putem picta?
Maestrul: În multe cazuri puteți. Să zicem așa divinitățile menționate în Buddhism, și toți Buddha și Boddhisatva menționați în Buddhism de care oamenii au luat la cunoștință, pot fi foarte bine pictate. Lao Zi, Tao, Iehova, Isus, Sfânta Maria… nu este nicio problemă în a le picta. Dar nu are niciun sens pentru discipolii Dafa care validează Fa să reprezinte divinități care nu au nimic de-a face cu Dafa. În ce privește ceea ce vreți să reprezentați și cum vreți să reprezentați, nu este nevoie ca eu să spun prea multe despre asta.
Întrebare: Am încă o întrebare, și se referă la unele opere clasice ce au fost transmise din Perioada Renascentistă, cum ar fi "Ultima Cină", etc. Cred că lucrări de acel tip sunt proiecte grandioase, și aș vrea ca și noi să lăsăm unele lucrări cu adevărat bune, chiar dacă sunt diferite ca formă, pentru că lucrările noastre reprezintă Falun Dafa. Dar substanța va fi aceeași. În primul rând, ar trebui să fie o concepere bună, apoi e nevoie de tehnici și timp, și multe alte premise. De aceea am impresia că pentru a realiza un proiect de acest fel, trebuie în ansamblu să îi dedicăm mult efort.
Maestrul: Gândești în mare. Nu fi nerăbdător, și fă-o cu calm. Poți crea lucruri pe baza posibilităților tale actuale. Începeți, și dacă aveți capacitatea, mergeți mai departe și faceți-o; dacă nu sunteți în măsură, cineva după voi cu siguranță o va face. Umanitatea va crea fără dubii ceva glorios pentru Dafa, pentru că Dafa a dat atât de multă binecuvântare omenirii! (Aplauze)
Întrebare: Maestre, cred că imaginile de Buddha în picturile chineze sunt foarte bine decorate, și că sunt executate cu adevărat admirabil, dar ceea ce este pictat în zilele noastre este mult simplificat, și nu mi se pare frumos.
Maestrul: Punctele de vedere sunt diferite. Acesta este modul în care lucrurile se manifestă aici în acest loc uman. În vremuri diferite, Buddha se manifestă cu îmbrăcăminte diferită persoanelor din diferitele epoci. Când am început să predau Fa și numeroasele Bodhisattva veniseră să mă găsească, nu vă puteți imagina cu ce erau îmbrăcate. După cum știți, în timpul Revoluției Culturale fetelor chineze le plăcea să îmbrace acele uniforme militare de culoare verde ca iarba. (Toți râd) Veniseră îmbrăcate în uniforme militare de culoare verde ca iarba. Ceea ce vreau să spun este că Buddha manifestă lucruri pe baza noțiunilor oamenilor lumii din diverse epoci. În realitate, imaginea autentică a unui Buddha are un kasaya galben și păr creț de culoare albastru. Desigur, modul de creare a sculpturilor și de pictare a portretelor în timpurile antice este diferit de cel de astăzi. În acele vremuri, imaginile de Buddha pictate erau decorate splendid și constituiau o bucurie pentru privire. Și aceea era o manifestare în baza conceptelor oamenilor din acea vreme. Desigur, când cineva poate să vadă adevărata imagine a unui Buddha, va vedea și paradisul de Buddha și splendoarea corpului de Buddha — este o manifestare magnifică. Divinitățile, în adins, se arată oamenilor în moduri diferite.
Întrebare: Picturile noastre acum sunt mult simplificate.
Maestrul: Buddha și Boddhisatva înfățișate în timpul Dinastiei Tang purtau multe ornamente. Dacă vreți să vă referiți la portretele Dinastiei Tang în picturile voastre, și asta este în regulă.
Întrebare: Am petrecut jumătate de an la Louvre. În timp ce ghidul prezenta portretul "Giocondei", l-am auzit vorbind despre divinitățile trecutului. A spus că Gioconda este o reprezentare a divinităților trecutului, și că divinitățile din trecut nu purtau nicio podoabă. Dar tocmai l-am auzit pe Maestru vorbind despre asta și sunt confuz.
Maestrul: În acel tablou este reprezentată o ființă umană, nu o divinitate, și nu este atât de excelentă precum o consideră lumea. Mai mult, umbrele ce apar nu sunt benevolente.
Întrebare: Ghidul a spus că tabloul oglindește aristocraticii din trecut, și că aristocraticii din trecut nu purtau nicio podoabă.
Maestrul: Toate acestea sunt părerea ființelor umane, și cuvintele ghidului sunt lipsite de temei. Multe divinități din ceruri poartă cercei. Zeițele cerului poartă podoabe, cercei, etc, care sunt și instrumente ale Fa. Cât privește divinitățile cu aspect occidental, se pare că Zeițele poartă foarte puține podoabe. Aparent Boddhisatva poartă mai multe. De obicei divinitățile poartă coliere, și Boddhisatva au în plus șiraguri lungi de perle mari de rozariu, cu adevărat lungi.
Întrebare: Maestre, ce înseamnă atunci când tinerele cerești presară flori? Nici până azi încă nu știu.
Maestrul: Ele răspândesc flori numai atunci când este cineva pe pământ care salvează persoane predând Tao sau înfăptuind lucruri mari și însemnate. Mulți studenți au văzut că de fiecare dată când Maestrul preda Fa, ele răspândesc flori. (Aplauze) Încurajează ființele simțitoare, deci răspândesc flori pentru voi.
Întrebare (traducere): Nu mi se întâmplă des să văd divinități în alte dimensiuni, și nici nu reușesc să le văd cu claritate. Cum pot ști dacă ceea ce pictez este corect? Aceasta este o mare problemă. Ce trebuie să desenez atunci când înfățișez divinități?
Maestrul: De obicei, dacă cunoașteți cu aproximație felul lor de a se îmbrăca și aspectul lor sumar, atunci acesta este un punct de plecare. Mulți discipoli Dafa din jurul vostru au văzut diferite scene, deci puteți ține cont de descrierile lor. Când pictați, voi cunoașteți firesc tema desenului vostru și ceea ce reprezintă.
Întrebare: Aș vrea să pun o întrebare referitoare la desenele copiilor. Copiii sunt puri și inocenți dar nu cunosc nicio tehnică. Atunci când pictează, metoda lor expresivă se îndepărtează mult de cerințele noastre care pretind o abilitate tehnică excelentă?
Maestrul: Da, un pictor este un pictor, un copil e un copil, și un copil nu se compară cu un pictor. Când unui copil îi place să deseneze, acesta este primul pas în direcția de a deveni un pictor, dar nu înseamnă că este un pictor. Dacă cineva pictează rău, el nu va fi niciodată considerat ca cineva în măsură să picteze. Va fi mereu o diferență între a fi în măsură să picteze și a nu fi în măsură să picteze. Deci copiii trebuie să studieze și să se implice serios în studiul lor. Chiar desenele pentru copii pe care adulții le realizează astăzi sunt apărute numai după venirea Moderniștilor. Și în trecut existau cărți ilustrate pentru copii, dar acele ilustrații erau făcute cu tehnici tradiționale.
Întrebare: Atunci, dacă copiii vor să reprezinte lucruri din Dafa, ar fi o problemă dacă le-ar înfățișa direct? Sau doar persoanele care dețin o pregătire tradițională și tehnici adecvate, pot reproduce acele lucruri?
Maestrul: Copiii pot să practice desenul, și desenele făcute pentru a exersa nu pot fi considerate opere desăvârșite, dar ceea ce fac ca temă acasă la cursul de artă de la școală, poate fi expus și judecat la școală. Studenții Școlilor Minghui ar trebui normal să studieze Fa, și cursurile de artă ar trebui cu certitudine să pretindă ca să se deseneze lucruri ce privesc Dafa și practicanții, dar acelea sunt doar studii și teme. Dar îmi doresc ca toate cursurile școlilor de artă să promoveze tehnicile de bază în maniera clasică și tradițională. De fapt, înfățișând divinitățile fără a avea tehnică, nu echivalează cu insultarea imaginii divinităților? Chiar dacă intenția este bună, dintr-o altă prospectivă divinitățile nu pot fi înfățișate la întâmplare, nu-i așa? Dacă nu sunteți în măsură să pictați, cum puteți reprezenta solemnitatea, măreția și integritatea morală a divinităților? Desigur, a înfățișa practicanți este o excepție.
În Școlile Minghui, dacă studenții vor să practice desenul, nu este nicio problemă, și școlile pot expune, compara și critica lucrările care au fost executate mai bine. Dar eu cred că lucrările de un nivel foarte înalt cer un mare talent, și mai ales pentru expoziții trebuie să dăm dovadă de un grad calitativ impecabil, clasic și profesional.
Întrebare: Când se pictează scene în care apar discipolii Dafa și Maestrul făcând rectificarea Fa, sunt reprezentați Buddha, Tao și divinități în alte dimensiuni. Din moment ce nicio divinitate a vechiului cosmos nu participă la rectificarea Fa, aceasta se poate interpreta ca o manifestare a corpurilor discipolilor Dafa în alte dimensiuni care iau parte la rectificarea Fa în alte dimensiuni?
Maestrul: Nu e că nicio divinitate nu participă. Majoritatea divinităților cosmosului nu participă, dar în afară de vechile forțe, o parte dintre ele este în măsură să urmeze complet cerințele Maestrului și joacă un rol pozitiv, și mai sunt și soldații cerești și comandanții cerești care au misiunea de a proteja Fa. Nu e că divinitățile nu participă — unele divinități drepte participă. Le puteți picta. Discipolii Dafa pot dirija puterile divine și Gongul când au gânduri drepte, dar este dificil pentru ei să dirijeze partea divină care și-a completat cultivarea.
Întrebare: Când discipolii Dafa participă la rectificarea Fa în alte dimensiuni, sunt cu imaginea de Buddha, Tao și divinități? Au ei înșiși aspectul de Buddha, Tao sau divinități?
Maestrul: Da, imaginea lor este aceea. Discipolii Dafa se limitează la validarea Fa între oamenii obișnuiți. În cealaltă parte în esență nu se mișcă. Dar când trimit gânduri drepte își dirijează puterile din cealaltă parte. Fundamental validarea Fa a fost făcut de corpul lor principal aici, și când gândurile lor drepte sunt puternice își pot dirija energia, instrumentele Fa și puterea lor divină — de obicei este așa.
Întrebare: Atunci ei pot doar să stea așezați aici?
Maestrul: Este pentru că lor nu le este permis să se miște singuri fără corpul principal. Când corpul lor principal și-a completat cultivarea se mișcă împreună cu el. Dacă s-ar mișca fără corpul principal, nu ar fi ca și cum acea parte ar fi independentă? Și nu ar deveni atunci o altă ființă? Ar putea să vă ia locul sau v-ar putea înșela și domina. Asta nu este admisibil. Apoi, tot ceea ce a fost cultivat nu ar mai fi voi, și asta nu este permis. De aceea este necesar ca după ce corpul principal a completat fiecare lucru, să se unească în unul. Cum ar fi să zicem, dacă brațul vostru începe a se mișca pe cont propriu și nu îl puteți controla, atunci mai este al vostru? (Toți râd).
Întrebare: Dacă nu se mișcă în cealaltă parte, cum reușesc să facă lucrurile?
Maestrul: Cine face cu adevărat lucrurile sunteți voi, care validați Dafa în lumea umană. Sunteți voi cei care trimiteți gânduri drepte aici, și voi clarificați faptele și salvați oamenii lumii. Când gândurile voastre drepte sunt puternice, voi vă puteți dirija energia. La niveluri diferite există energie, instrumente ale Fa, și gong de diferite niveluri, și cu cât sunt mai puternice gândurile voastre drepte, cu atât mai puternică este capacitatea voastră de a le dirija. Spiritul principal al unor studenți se poate desprinde de înveliș și poate părăsi corpul, și ei pot dezvolta un rol în rectificarea Fa. Cei al căror spirit principal poate părăsi învelișul, sunt în măsură să controleze acea parte a corpului divin care și-a completat cultivarea.
Întrebare: Există mulți Buddha, Tao și divinități în picturile budiste. Le putem folosi ca punct de referință?
Maestrul: Da, puteți.
Întrebare: Stilul cursiv în caligrafie este ceva deviat, atunci asta semnifică faptul că trebuie să folosim stilul regular sau cel oficial atunci când însemnăm cuvinte, poezii pe picturile noastre?
Maestrul: Când se scrie cursiv, persoana este sub influența părții sale negative și noțiunile sale sunt dominante. Cred că este corect să se scrie într-un mod neted și clar. Dat fiind faptul că caracterele alfabetice au fost transmise oamenilor de către divinități, a face asta este un semn de respect față de divinități. Vă pot preda doar adevărurile Fa. Ați putea spune: "Îmi place cu adevărat cursivul, și ceea ce am practicat este în cursiv". În stadiul actual, eu nu mă ocup de ceea ce fac oamenii obișnuiți, dar discipolii Dafa trebuie să fie corecți.
Întrebare: Maestre, ne puteți spune vă rugăm, ce gândiți despre picturile murale din Dunhuang?
Maestrul: În antichitate în acel loc se înălța o mare mănăstire, dar edificiul a fost distrus de războaie și de ani de nepăsare. Desenele murale din Dunhuang apar în jurul epocii Dinastiei Tang. Unele dintre ele înfățișează scene din paradis. Dat fiind faptul că au fost pictate când Buddhismul era înfloritor, și multă lume avea credință în Buddha și în religii, mulți aveau viziuni ale Buddha sau ale divinităților și lumea le reprezenta. Dar, pentru faptul că în Orient capacitatea de a picta era puțin dezvoltată, lucrările lor nu erau atât de perfecte și făcute cu acuratețe ca cele din artele occidentale din punctul de vedere al perspectivei și al structurii corporale. Cu toate acestea, faptul că acele persoane aveau asemenea capacitate în urmă cu o mie sau două mii de ani, a permis Buddhismului și artelor în China să arate splendoarea acelei culturi antice.
Întrebare: Maestre, aș vrea să pun o întrebare, în ce privesc alte civilizații antice, cum este Egiptul și cultura Maya în America de Sud. (Divinitățile în care cred) par să fie mult diferite de Buddha, Tao și divinitățile pe care noi le cunoaștem. Existau cu adevărat în trecut?
Maestrul: Acele civilizații au existat cu adevărat. Acele persoane credeau în divinități diferite, și multe erau divinități drepte.
Întrebare: Maestre, în ce privește animalele divine cerești ale Orientului și divinitățile Orientului, ce instrumente ale Fa au în general?
Maestrul: Oh, este ca și cum m-ați fi întrebat câte particule există în cosmos. Există multe, extrem de multe. Fiecare divinitate posedă instrumente ale Fa, și chiar mai mult de unul. De exemplu, bolurile, rozariile, clopotele din lemn pe care deseori călugării budiști le folosesc, biciuri în formă de coadă de cal și spade ale Taoiștilor, etc — toate aceste lucruri pot deveni instrumente ale Fa cu cultivarea persoanei. Când un călugăr înșiră rozariul său în fiecare zi bob după bob intonând numele lui Buddha, energia în mâinile sale crește în timp ce nivelul său se ridică și dacă el continuă să le înșire, boabele se umplu de energie și chiar și esența lor se schimbă. Când, mai târziu, va reuși în cultivarea sa, fiecare bob va deveni un instrument al Fa, și întregul șir va forma un alt instrument al Fa. Pentru cei care ating un nivel înalt, fiecare bob este ca o lume care include totul. Extrem de multe lucruri pot deveni instrumente ale Fa. În timp ce discipolii Dafa validează Fa, dacă voi scrieți articole pentru validarea Fa, atunci chiar și acel stilou pe care îl folosiți în fiecare zi a obținut merite și virtute, și poate în viitor chiar stiloul vostru va deveni un instrument al Fa. Când un lucru care a fost folosit de un cultivator a obținut merit și virtute, poate deveni un instrument al Fa, și asta include pensulele, penițele și creioanele pe care le folosiți pentru a picta sau desena atunci când validați Fa.
Întrebare: Maestre, am o întrebare în ce privește sculpturile. Sculpturile grecești și romane au un aspect plin de acuratețe. Dar când îmi amintesc de statuile de Buddha din China apărute în Dinastia Tang, le găsesc (chiar dacă nu sunt chiar făcute cu acuratețe) foarte înduioșătoare. Deci nu cred că proporțiile influențează considerația pe care persoanele o au față de divinități.
Maestrul: Asta este adevărat. Există Fashen de Buddha și divinități pe statuile de Buddha și ale divinităților, deci cu siguranță sunt diferite de statuile obișnuite, și din acest motiv pot impresiona oamenii. Este exact despre ceea ce tocmai am vorbit. Poporul chinez dă multă importanță exprimării senzațiilor și ideilor, în timp ce occidentalii țintesc către exprimarea cu precizie a ceea ce este la suprafață. Este vorba de două abordări diferite, și ambele pot emoționa oamenii. Acele picturi și desene orientale pot impresiona lumea pentru că înfățișează divinități — nu ar avea avea același efect dacă ar reprezenta persoane obișnuite. Chiar și divinitățile din picturile occidentale pot trezi admirația. Dar dacă picturile occidentale înfățișează persoane obișnuite, atunci lumea nu se va emoționa. Dacă competențele și tehnicile picturilor, desenelor și sculpturilor chineze ar ajunge la perfecțiunea și acuratețea celor occidentale, nu ar deveni mai impresionante și mai vii? Nu puteți considera a fi bună o operă artistică imatură și imperfectă doar pentru efectul generat de o divinitate. O operă de artă perfectă cu prezența divinității este lucrul cel mai sacru.
Întrebare: Deci trebuie să ne inspirăm din tehnicile lor?
Maestrul: Despre ceea ce vorbesc nu se referă numai la tehnică. Vreau să spun că ar trebui să pictați în mod tradițional, și să faceți cât puteți de bine pentru a vă perfecționa arta. În acest mod, vă îmbunătățiți pe voi înșivă și în același timp purtați respect față de divinități.
Întrebare (traducere): Ceea ce aș vrea să întreb este: folosesc un computer pentru a desena, și deseori fotografiez prim-planuri. De exemplu, fotografiez deseori prim-planuri cu discipoli Dafa sau cu persoane comune. Mă întrebam dacă pot folosi prim-planuri cu fața unei persoane, etc., în desenul meu. Nu sunt sigur că este corect, sau care este criteriul de urmat.
Maestrul: Da, poți. În plus față de fotografia de prim-plan, puteți încă să vă folosiți de întreaga persoană ca model. Dar trebuie să aveți un criteriu estetic corect, în loc să faceți lucruri după placul vostru, bazându-vă pe noțiuni umane.
Întrebare: Maestre, sub acest aspect studenții în China sunt mai competenți. Cu alte cuvinte, au primit o pregătire mai bună. Pot ei furniza anumite lucruri? Ceea ce vreau să spun este că studenții noștri în China ar trebui să aibă un mare număr de picturi de calitate superioară față de ale noastre.
Maestrul: Pe moment, nu contați pe studenții din China continentală. Pentru moment avem numai discipoli Dafa din regiuni din afara Chinei continentale care sunt profesioniști în acest domeniu. Desigur, a găsi în China continentală încă o mie de discipoli Dafa ce sunt excelenți pictori nu ar fi o problemă. Dar acum acolo are loc o persecuție malefică.
Întrebare: Întrebarea mea este, ce legături sunt între film, programele de televiziune și picturile actuale și cele tradiționale?
Maestrul: Nimic nu este scutit de influența tendinței din timpul său — din acest motiv aspectul personajelor din multe desene animate, din punctul meu de vedere este în realitate mai degrabă urât. Unii care ar trebui să exprime bunătate nu sunt buni, și în realitate aspectul lor este mai degrabă malefic. Ceea ce vă spun astăzi este să vă întoarceți din nou la un parcurs uman prin intermediul gândurilor drepte, benevolenței, și cu abordări tradiționale și drepte. În timp ce crează un drum pentru umanitatea viitorului, discipolii Dafa trebuie mai întâi să își regăsească conceptele lor drepte despre arte.
Întrebare: Maestre, aș vrea să vă întreb în ce fel pictura se reconectează cu compoziția muzicală?
Maestrul: În ambele cazuri, trebuie să creați opera cu gânduri drepte. Înainte am vorbit cu cei care compun muzica. Tocmai am terminat de vorbit cu ei, deci nu vreau să vorbesc despre acest subiect aici. Am vorbit și cu ei mai multe ore.
Întrebare: Maestre, Dvs. ați vorbit despre compasiune, dar eu nu vreau să pictez o scenă prea mare.
Maestrul: Atunci e bine și dacă pictezi un subiect mai mic. E bine oricum. Dacă vrei să reprezinți un subiect foarte mic, și nu vrei să redai o scenă mare, și dacă vrei o pictură de dimensiuni mici, și aceea va fi bine.
Întrebare: Maestre, ce aspect au cele Opt Grupuri de Gardieni Cerești ai Legii?
Maestrul: Cele Opt Grupuri de Gardieni Cerești ai Legii au fost menționați de Shakyamuni. El se referea în realitate la opt tipuri de ființe — opt grupuri de ființe, de vieți. Am predispus ca soldații cerești și comandanții cerești să fie gardienii voștri ai Legii și există și dragoni — aceste două grupuri. Desigur, un mic număr de discipoli Dafa au și situații excepționale cu gardienii lor ai Legii. Gardienii Legii ai celorlalte grupuri nu pot fi descriși cu acuratețe, pentru că toate ființele simțitoare din celelalte grupuri trec prin rectificarea Fa. Rămâne de văzut după rectificarea Fa dacă vor rămâne și dacă pot reuși.
Maestrul: Deja ai ridicat mâna de câteva ori.
Întrebare: Ceea ce vreau să spun este că Dafa a oferit multe subiecte pentru lucrările noastre. După acești ani, Dafa a zguduit cerul și pământul.
Maestrul: Da, asta este adevărat.
Întrebare: Deci sunt cu adevărat emoționat, și cred că există cu adevărat multe teme în Dafa a noastră și merită a fi celebrate. Ca discipoli Dafa și ca artiști, avem această responsabilitate, și trebuie să ne îndeplinim sarcina. Dar fără îndoială, în momentul în care pictăm, trebuie să înfruntăm multe dificultăți. După explicația Maestrului în persoană, simțim că am găsit acum direcția pentru multe lucruri. Aș dori să ridic problema unui anumit subiect, și anume, sper ca organizatorii expoziției noastre de arte frumoase să organizeze o coordonare generală în ce privește temele principale. Asta deoarece avem în minte multe subiecte din care să ne inspirăm pentru a picta și desena, care sunt mai degrabă importante.
Maestrul: Coordonarea la care ai făcut aluzie este importantă. Când unii dintre voi aveți o gândire iluminată, pur și simplu trasați schițele, apoi cei care sunt în măsură să picteze și să deseneze pot pur și simplu să continue și să lucreze asupra lor în loc să își imagineze propriile lucrări. Și așa ar fi bine.
Întrebare: Unii discipoli Dafa au proiecte optime și idei optime dar competențele lor tehnice sunt insuficiente. Exact cum facem cu radio și televiziunea pe care discipolii Dafa le-au fondat, putem să împărtășim informațiile, materialele, desenele și tehnicile noastre. Trebuie în primul rând să asigurăm calitatea principalelor noastre teme, pentru că în prima noastră expoziție a discipolilor Dafa, trebuie să demonstrăm un nivel care să poată reprezenta cu adevărat discipolii Dafa. De aceea cred că sunt bune atât operele mici cât și operele mari. Dar este un pic dificil a expune un lucru prea mare. De exemplu, să spunem că eu am o idee optimă și că cred că tehnicile mele pot dobândi un anumit nivel, dar că am senzația de a nu putea vedea multe lucruri sau de a nu ști cum să le desenez sau să le pictez, în acest caz noi putem să ne completăm reciproc.
Maestrul: Da, în acest fel trebuie să faceți. Puteți găsi câteva persoane cu misiunea de a elabora idei și proiecte, și apoi oricine este în măsură să le picteze și să le deseneze, poate lucra la ele. În acest mod, veți reduce timpul pentru a vă imagina operele voastre artistice. Aveți nevoie doar de o schiță de bază aproximativă și generică, și dat fiind faptul că voi toți aveți talent și capacitate, veți fi în măsură să îl produceți. Cred că această idee este foarte constructivă.
Aș spune că asta este tot ceea ce aveam de spus. Rămân a fi definite unele lucruri mai specifice, și voi le puteți gestiona bine și puteți reuși să creați un drum al discipolilor Dafa, pentru că tot ceea ce faceți astăzi este de importanță maximă. Dacă faceți bine, umanitatea o va imita; dacă nu faceți bine, umanitatea, o va imita de asemenea. Deci discipolii Dafa trebuie să facă bine. Acele lucrări artistice ale voastre care nu sunt bune și nu sunt drepte nu pot fi prezentate publicului, pentru că pot influența umanitatea. De aceea voi nu numai că trebuie să o faceți în mod tradițional și drept, să reprezentați bunătatea, să reprezentați compasiunea, să glorificați Dafa, și divinitățile, dar trebuie, în același timp, să dați dovadă de un înalt nivel de excelență tehnică, și de un criteriu drept și tradițional. (Aplauze)
[Nota traducătorilor: În timp, este posibil să efectuăm modificări asupra traducerii, în încercarea de a o face cât mai fidelă textului original. Data ultimei actualizări este: 10 Septembrie 2009]
[Nota traducătorilor: Link spre traducerea în limba engleză: //en.falundafa.org/eng/lectures/20030721L_2.html]